Autor: admin

Franciza SF The Hunger Games revine în cinematografe cu un nou film, „The Hunger Games: Sunrise on the Reaping”, programat pentru lansare pe 20 noiembrie. Această nouă producție se concentrează pe cea de-a 50-a ediție a Jocurilor Foamei, cunoscută și sub numele de Al Doilea Jubileu al Sfertului de Veac, relateaza hotnews.ro.

Filmul va explora povestea celui mai sângeros eveniment din istoria seriei, în care au intrat în arenă 48 de tributuri. Un personaj central va fi tânărul Haymitch Abernathy, interpretat de Joseph Zada, care a fost jucat în filmele originale de Woody Harrelson.

„Sunrise on the Reaping” va avea premiera cu aproximativ o lună înainte de lansarea filmului „Dune: Part Three”, regizat de Denis Villeneuve. Această apropiere temporală oferă noii producții din universul „The Hunger Games” șansa de a domina discuțiile din zona SF înainte de unul dintre cele mai așteptate filme ale anului.

Ultimul film lansat în cinematografe din această franciză a fost „The Hunger Games: The Ballad of Songbirds & Snakes”, care a avut premiera pe 17 noiembrie 2023. Producția a avut în rolurile principale pe Rachel Zegler și Tom Blyth.

Franciza The Hunger Games a generat încasări globale de peste 3,3 miliarde de dolari. Noul film ar putea continua succesul comercial al universului, existând așteptări ca acesta să readucă pe ecran și personajele Katniss și Peeta, interpretate de Jennifer Lawrence și Josh Hutcherson.

Actrița americană Daveigh Chase, celebră pentru rolul Samarei Morgan din filmul horror „The Ring” și pentru vocea lui Lilo din animația „Lilo & Stitch”, a decedat la vârsta de 35 de ani.

Managerul său, John Ryan Jr., a declarat pentru BBC că actrița a murit într-un spital din Los Angeles din cauza unei septicemii, complicație a unei meningite, după ce fusese internată anterior din cauza malnutriției, relateaza hotnews.ro.

Daveigh Chase și-a început cariera la 4 ani, iar la 7 ani a obținut primul rol la Hollywood. Consacrarea a venit în 2001 cu rolul din „Donnie Darko”, urmat de succesul mondial din „The Ring” în 2002, pentru care a câștigat premiul MTV Movie Awards pentru cel mai bun personaj negativ.

În 2003, a dat voce personajului Lilo din animația „Lilo & Stitch”, rol pentru care a primit un premiu Annie Awards. Cariera sa a inclus și apariții în seriale precum „Charmed”, „ER” și „Big Love”.

Viața actriței a fost marcată în ultimii ani și de probleme cu legea, inclusiv acuzații privind posesia de droguri și folosirea unei mașini furate. Cei apropiați au descris-o ca pe o persoană retrasă, care iubea animalele și evita faima, preferând proiectele independente.

Apple va majora prețurile produselor sale, o decizie catalogată drept „inevitabilă” de Tim Cook, directorul executiv al companiei. Această scumpire vine pe fondul unei explozii a costurilor cu cipurile de memorie, o situație pe care Cook a descris-o ca fiind „nesustenabilă”, relateaza hotnews.ro.

Cook a declarat pentru The Wall Street Journal că oferta de componente este redusă într-un moment în care consumatorii doresc dispozitive, iar producătorii de memorie transferă creșteri mari de preț. „Avem nevoie neapărat ca prețurile și oferta de memorie să revină la niveluri rezonabile pentru produsele de consum. Asta este esențial”, a subliniat el.

Comentariile vin în contextul în care și alți giganți ai tehnologiei au subliniat presiunile din industria producătorilor de cipuri. Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC) nu a exclus posibilitatea unor creșteri de prețuri, pe fondul creșterii costurilor sale ca urmare a inflației, în timp ce Samsung se așteaptă ca penuria de cipuri de memorie să determine creșterea prețurilor dispozitivelor electronice.

Prețul memoriei RAM s-a dublat cu mult începând din octombrie 2025. Pe lângă creșterea cererii de inteligență artificială, războiul din Iran a perturbat, de asemenea, aprovizionarea globală cu heliu, un gaz esențial în fabricarea semiconductorilor, contribuind la creșterea costului cipurilor de computer.

Compania a majorat deja prețul computerelor sale compacte Mac Mini cu aproximativ 200 de dolari la începutul acestui an. Vânzările de dispozitive Apple au crescut cu 17% în primele trei luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, susținute de cererea puternică din China.

Tim Cook, directorul executiv al Apple, își încheie mandatul în septembrie, urmând să fie înlocuit de John Ternus, după 15 ani în acest rol.

Adrian Veștea, candidatul desemnat pentru funcția de premier, urmează să depună joi, în prima parte a zilei, lista de miniștri și programul de guvernare la Parlament. Anunțul a fost făcut în seara precedentă, marcând o zi crucială în criza politică.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a subliniat că partidul său nu dorește un proces grăbit de audiere a miniștrilor, relateaza hotnews.ro. AUR solicită audieri serioase, de cel puțin 2-3 ore pentru fiecare ministru propus, nu cele de 30 de minute, și cere un calendar de audieri pe două-trei zile.

O ședință a grupurilor parlamentare reunite ale PSD este programată pentru ora 11.00, pentru aprobarea listei de miniștri și a programului de guvernare. Ulterior, Birourile Permanente Reunite (BPR) ale Camerei Deputaților și Senatului vor stabili calendarul audierilor și votul de învestitură.

Decizia privind calendarul audierilor în BPR ar putea fi influențată de AUR, care poate accelera sau amâna procedurile. PNL, USR și UDMR, partide care au anunțat că nu susțin cabinetul Veștea, preferă ca votul în Parlament să aibă loc săptămâna viitoare.

Adrian Veștea și-a exprimat încrederea într-un mesaj transmis miercuri seară, afirmând că România va avea curând un guvern funcțional, capabil să asigure stabilitate și soluții concrete. Cu toate acestea, surse politice indică faptul că Veștea nu dispune de cele 233 de voturi necesare pentru a trece de Parlament, având sprijinul estimat al PSD, grupului Uniți pentru România și PACE, dar cu voturile minorităților și ale parlamentarilor neafiliați rămânând sub semnul întrebării.

Pe fondul scindării din PNL, partidul a decis organizarea unui congres extraordinar pe 21 iunie pentru alegerea unei noi conduceri, inclusiv a președintelui.

Postul de televiziune Kanal D, unul dintre primele trei ca audiență din România, se află în discuții avansate pentru a fi vândut către grupul media românesc Clever.

Negocierile, care durează de mai multe luni, au ajuns într-un stadiu avansat, conform informațiilor publicate de PaginadeMedia, relateaza hotnews.ro. Tranzacția ar viza preluarea tuturor operațiunilor media ale Kanal D în România, inclusiv postul de televiziune și radioul Impuls FM.

Reprezentanții Kanal D au declarat că nu dețin informații despre acest subiect și că Dogan Holding sau potențialii cumpărători ar trebui contactați. Orlando Nicoară, din partea acționariatului Clever, a evitat să comenteze zvonurile, dar a menționat că grupul „analizează și caută oportunitățile care apar în piața media”.

Lansat în România pe 1 martie 2007, Kanal D a devenit un jucător important pe piața media, reușind în ultimii ani să atragă audiențe semnificative, inclusiv prin aducerea lui Dan Negru de la Antena 1.

Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Rutgers din Statele Unite sugerează că medicamentele din clasa GLP-1, cunoscute pentru utilizarea lor în tratamentul diabetului și al obezității, ar putea avea un impact asupra reducerii tendințelor violente, relateaza hotnews.ro.

Studiul a analizat date dintr-un sondaj național, comparând persoane care au utilizat în trecut medicamente GLP-1 cu cele care le folosesc în prezent. Rezultatele indică o legătură considerabil mai slabă între impulsivitate, predispoziția spre violență și utilizarea curentă a acestor medicamente.

Daniel Semenza, director de cercetare la Școala de Sănătate Publică a Universității Rutgers, a declarat că studiul reprezintă un prim pas și că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aceste concluzii. El a subliniat că medicamentele GLP-1 influențează controlul impulsurilor și procesarea recompensei la nivelul creierului.

Cercetătorii au observat că, în rândul utilizatorilor actuali de GLP-1, legătura dintre impulsivitate și violență a fost cu aproximativ 62% mai slabă, iar cea dintre consumul de alcool și violență cu 52% mai slabă. Totuși, autorii avertizează că studiul este observațional și nu poate demonstra o relație cauză-efect.

„Agoniștii receptorului GLP-1 par să influențeze procesarea recompensei, pofta, reglarea stresului și controlul comportamental”, a explicat Semenza. „O interpretare a rezultatelor noastre este că aceste medicamente ar putea reduce măsura în care tendințele impulsive sau riscurile asociate consumului de alcool se transformă în comportamente violente.”

Comunitatea științifică abia începe să înțeleagă efectele comportamentale mai ample ale acestor medicamente, iar cercetările suplimentare sunt esențiale pentru a clarifica modul în care GLP-1 influențează aceste mecanisme și pentru a trage concluzii ferme.

România a înregistrat în 2025 cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat, relateaza digi24.ro. Aproximativ 15,5% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au renunțat la studii fără a continua educația sau formarea profesională.

La nivelul Uniunii Europene, în 2025, 9,1% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au părăsit timpuriu educația și formarea profesională. Procentul variază semnificativ între statele membre, de la 2,1% în Croația la 15,5% în România.

În general, bărbații renunță mai des la educație decât femeile, însă numărul celor care abandonează studiile este în scădere pentru ambele sexe în ultimii 10 ani. Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a reduce rata abandonului școlar timpuriu la sub 9% până în 2030, iar 17 state membre au atins deja această țintă.

Țările UE cu cele mai ridicate rate ale abandonului timpuriu în 2025 au fost România, Germania și Spania. La polul opus, cele mai mici procente au fost înregistrate în Croația, Grecia și Irlanda.

Locația geografică influențează, de asemenea, rata abandonului școlar. În 2025, cea mai mică pondere a abandonului timpuriu în UE a fost înregistrată în mediul urban (8%), urmată de zonele suburbane (10,1%) și mediul rural (9,6%). România, Bulgaria și Danemarca au înregistrat cele mai mari ponderi ale tinerilor din mediul rural care și-au încheiat studiile timpuriu.

Tinerii care părăsesc timpuriu educația se pot confrunta cu dificultăți pe piața muncii. În 2025, doar 46,2% dintre aceștia erau angajați, în timp ce 30,8% nu aveau un loc de muncă, dar își doreau să lucreze.