Categorie: Economie

Guvernul a aprobat, joi, un plafon financiar de 3,15 milioane de lei pentru anul 2026, destinat sprijinirii schemei de ajutor de stat pentru colectarea, transportul, depozitarea și neutralizarea animalelor moarte provenite din gospodăriile crescătorilor individuali, relateaza digi24.ro. Această decizie vizează asigurarea continuității unui program esențial pentru sănătatea publică și siguranța alimentară.

Măsura guvernamentală, detaliată într-un comunicat de presă al Executivului, consolidează schema de ajutor de stat deja instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1218/2024, aceasta din urmă fiind aprobată de Comisia Europeană. Prin această alocare, se oferă predictibilitate fermierilor în ceea ce privește finanțarea necesară pentru gestionarea corespunzătoare a acestor situații.

Fondurile alocate pentru anul 2026 vor proveni din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în limita creditelor bugetare care vor fi aprobate. Această finanțare este crucială pentru buna desfășurare a activităților prevăzute în cadrul schemei, asigurând resursele necesare pentru implementarea ei eficientă.

Schema de ajutor de stat contribuie semnificativ la prevenirea răspândirii bolilor la animale, un aspect vital pentru sectorul zootehnic și pentru sănătatea publică. De asemenea, măsura ajută la reducerea costurilor asociate cu combaterea și eradicarea bolilor, precum și la creșterea eficienței economice a exploatațiilor zootehnice.

Pe lângă beneficiile economice și sanitare, programul sprijină respectarea normelor stricte de biosecuritate, protecția mediului și menținerea unui nivel ridicat al sănătății animalelor. Aceste aspecte sunt fundamentale pentru sustenabilitatea pe termen lung a sectorului agricol și pentru conformitatea cu standardele europene.

Bugetul total estimat al schemei de ajutor de stat pentru perioada 2025–2027 depășește 112,5 milioane de lei. Sumele specifice vor fi aprobate anual prin hotărâre de Guvern, provenind din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, asigurând astfel o planificare financiară pe termen mediu.

Riscul unor noi valuri de căldură în luna iulie menține prețurile la energia electrică la un nivel ridicat în Europa, după ce temperaturile record înregistrate în iunie au împins tarifele la cel mai înalt nivel de după criza energetică din 2022. Creșterea prețurilor este cauzată de o combinație între cererea sporită pentru aparatele de aer condiționat și reducerea ofertei, ca urmare a condițiilor meteorologice extreme, relateaza digi24.ro.

Prognozele indică un risc crescut de noi episoade de caniculă în țări precum Marea Britanie, Spania, Germania și Franța pe parcursul lunii iulie. Agenția britanică de meteorologie Met Office avertizează că un nou episod de caniculă ar putea afecta Marea Britanie chiar din acest weekend, deși intensitatea sa ar putea fi mai redusă comparativ cu cea din iunie. Meteorologii estimează că temperaturile în mare parte a Europei vor depăși cu 2 până la 8 grade Celsius valorile normale pentru această perioadă a anului.

Franța ar putea deveni din nou epicentrul caniculei până la jumătatea lunii, din cauza presiunii atmosferice ridicate, a temperaturilor neobișnuit de mari ale mărilor și a solului deja uscat de episoadele anterioare de căldură. Această situație climatică excepțională subliniază impactul schimbărilor climatice asupra piețelor globale de energie electrică.

În Germania, contractele futures la energie cu livrare în luna următoare au înregistrat o creștere de 2,2%, ajungând la 103,58 euro/MWh pe bursa Epex, un nivel apropiat de maximele anului. Valul de căldură din iunie a afectat oferta de energie prin diminuarea producției eoliene și limitarea producției centralelor nucleare din Franța și Elveția, din cauza supraîncălzirii apei utilizate pentru răcire. În același timp, consumul de energie a crescut semnificativ din cauza utilizării intensive a aparatelor de aer condiționat.

Luna trecută, prețurile medii ale energiei electrice pentru livrarea în ziua următoare au atins 109,50 euro/MWh în Germania și 115,76 euro/MWh în Marea Britanie, cel mai ridicat nivel din iunie 2022. Analiștii avertizează că un nou val de căldură ar putea pune presiune similară asupra sistemului energetic, cu o producție eoliană slabă și posibile constrângeri asupra centralelor nucleare. Producătorii de energie ar putea transmite oferte pentru intervalele de seară la valori mult peste costurile marginale estimate, luând în calcul riscul ca unitățile de producție să nu funcționeze optim în condiții de căldură extremă.

Prețul aurului a înregistrat o scădere semnificativă, pierzând aproximativ 29% din valoare după ce atinsese un maxim istoric la începutul anului 2026. La începutul lunii ianuarie, uncia de aur ajungea la aproape 5.600 de dolari, însă marți prețul a coborât sub pragul de 4.000 de dolari, atingând cel mai redus nivel de la sfârșitul anului 2025, relateaza capital.ro. Această evoluție este determinată de schimbarea contextului macroeconomic, iar perspectivele pentru aur și argint vor depinde de politica monetară, inflație și evoluțiile geopolitice, conform unei analize realizate de Bogdan Maioreanu, analist eToro.

Principalul factor care a contribuit la această scădere este politica monetară din Statele Unite. Inflația americană, influențată de creșterea anterioară a prețurilor petrolului, a determinat Rezerva Federală să adopte o politică monetară mai restrictivă decât anticipau piețele. Aceasta a condus la creșterea randamentelor obligațiunilor de stat, titlurile americane pe 10 ani ajungând la aproximativ 4,46%. Randamentele crescute ale activelor purtătoare de dobândă au redus atractivitatea aurului, care nu generează venituri.

De asemenea, aprecierea dolarului american până la cel mai ridicat nivel din ultimul an a contribuit la reducerea cererii pentru aur. Fiind cotat în dolari, metalul prețios devine mai scump pentru investitorii din afara Statelor Unite atunci când moneda americană se întărește. Contextul geopolitic s-a modificat, de asemenea, față de începutul anului. Tensiunile din Orientul Mijlociu, care anterior alimentaseră creșterea prețului aurului, s-au diminuat, reducând interesul pentru activele considerate refugiu.

Evoluția descendentă a fost accelerată și de dinamica pieței. După creșterile puternice din 2025, investitorii au început să marcheze profituri, iar fondurile tranzacționate la bursă (ETF) susținute de aur fizic au înregistrat ieșiri importante de capital. Unii investitori și-au lichidat pozițiile pentru a acoperi cererile de marjă generate de volatilitatea din piață, în special pe fondul evoluțiilor din sectorul energetic.

Spre deosebire de aur, evoluția argintului este influențată într-o măsură mai mare de activitatea economică. Aproximativ 55-60% din cererea de argint provine din aplicații industriale, precum energia solară, electronica și infrastructura asociată dezvoltării inteligenței artificiale. Deși argintul urmează, de regulă, aceeași direcție ca aurul, fluctuațiile sale sunt mai ample, putând înregistra creșteri sau scăderi mai accentuate în funcție de perspectivele economice globale.

Analistul eToro prezintă trei scenarii pentru evoluția celor două metale. Primul scenariu presupune atingerea minimului pieței, cu o stabilizare a aurului și o evoluție mai bună a argintului. Al doilea scenariu ia în calcul menținerea dobânzilor la un nivel ridicat, punând presiune suplimentară pe aur și afectând cererea industrială de argint. Al treilea scenariu vizează reapariția tensiunilor geopolitice, care ar putea susține din nou aurul, în timp ce argintul ar depinde și de ritmul creșterii economice mondiale.

România se pregătește să stabilească un nou record în infrastructura rutieră, cu posibilitatea deschiderii a peste 233 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până la sfârșitul anului 2026. Un document de lucru al Ministerului Transporturilor, consultat de News.ro, detaliază 15 tronsoane care ar urma să fie finalizate, reprezentând o accelerare semnificativă a proiectelor de infrastructură, relateaza playtech.ro. Cu toate acestea, Asociația Pro Infrastructură (API) ridică semne de întrebare cu privire la realizarea acestor termene, subliniind dependența de finanțare și de ritmul constructorilor.

Autostrada Moldovei (A7) este proiectul care concentrează cele mai mari așteptări, cu cinci tronsoane incluse în planul de finalizare. Acestea includ segmentele Focșani – Bacău (Lot 2 și Lot 3), însumând peste 47 de kilometri, și tronsoanele Bacău – Pașcani (Lot 1, Lot 2 și Lot 3), care adaugă încă aproape 77 de kilometri. Ionuț Ciurea, președintele API, consideră că deschiderea A7 până la Bacău până la finalul lunii august este un obiectiv ambițios, dar fezabil, deși continuarea spre Pașcani ar putea fi amânată până în primăvara anului 2027 pentru anumite loturi.

Autostrada de Centură București (A0) este un alt proiect important, cu trei loturi menționate pentru finalizare în 2026. Reprezentantul API a atras atenția asupra lotului 4, care, deși construit, nu poate fi utilizat din cauza lipsei conexiunilor cu segmentele adiacente, descriindu-l ca pe un „muzeu”. Scenariul optimist indică posibile deschideri spre sfârșitul verii, cu întregul sector devenind funcțional până la finalul anului.

Pe Autostrada Transilvania (A3), sunt prevăzute inaugurări pentru mai multe secțiuni, inclusiv Nădășelu – Mihăești și Mihăești – Zimbor (total 24,58 km), lucrări de deviere pe Nădășelu – Mihăești (5,96 km), Zimbor – Poarta Sălajului (12,24 km) și Suplacu de Barcău – Chiribiș (26,35 km). Ciurea subliniază complexitatea acestor șantiere, afectate de devieri și alunecări de teren, estimând că unele tronsoane ar putea fi deschise în noiembrie sau decembrie, dacă ritmul lucrărilor se menține.

Drumul Expres Brăila – Galați, cu o lungime de 10,77 kilometri, se află și el pe lista Ministerului, deși proiectul înregistrează o întârziere de doi ani față de termenul inițial din 2024, din cauza problemelor tehnice și de execuție. Dacă toate cele 15 tronsoane vor fi finalizate conform planului, România ar putea inaugura un total de peste 233 de kilometri de drumuri de mare viteză în 2026, un nou record național. Totuși, succesul depinde de finanțarea post-PNRR, mobilizarea constructorilor și eliminarea blocajelor administrative.

Industria componentelor auto din România a înregistrat o fază de stagnare în anul 2025, după mai mulți ani de creștere susținută. Cei mai importanți zece producători din domeniu au cumulat o cifră de afaceri de aproximativ 63 de miliarde de lei, un nivel similar cu cel din 2024, relateaza zf.ro. Această situație este cauzată de o piață auto europeană slabă și de procesele de restructurare derulate în marile grupuri industriale.

Schimbarea majoră în clasamentul producătorilor este apariția pe primul loc a Aumovio, divizia desprinsă din concernul german Continental. Aumovio, care include cele trei entități locale rezultate din separarea activităților auto ale Continental (Aumovio Technologies, Aumovio Systems și Aumovio Autonomous Mobility), a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 12,94 miliarde de lei, în scădere cu 1,4%, și o pierdere netă cumulată de 663 milioane de lei. Compania a fost listată la Bursa din Frankfurt pe 18 septembrie 2025 și are în România aproximativ 13.000 de angajați în centre din Brașov, Iași, Sibiu și Timișoara.

La finalul anului 2025, grupul Aumovio a anunțat eliminarea a 641 de poziții în cele trei centre din România, până la sfârșitul anului 2026. Liviu Bălan deține funcția de Country Head al Aumovio România. Această restructurare subliniază presiunile cu care se confruntă sectorul, în ciuda poziției de lider a noii entități.

Star Assembly, fabrica de cutii de viteze a Mercedes-Benz de la Sebeș, a coborât pe locul al doilea, înregistrând afaceri de 9,61 miliarde de lei, o scădere de aproape 10%. Cu toate acestea, compania a consemnat o creștere a profitului net cu 5,8%, ajungând la 352 milioane de lei, ceea ce indică o eficiență operațională solidă. Robert Bosch se clasează pe locul al treilea, cu afaceri de 7,88 miliarde de lei (-2,8%), dar cu un profit net în creștere cu peste 36%, la 215,7 milioane de lei.

Alți jucători importanți din industrie includ Autoliv România, cu afaceri de 6,16 miliarde de lei și un profit în avans de 13%, Michelin România, care și-a redus pierderea la 18,9 milioane de lei pe o cifră de afaceri de 5,87 miliarde de lei, și Horse Romania (fosta Renault Mecanique Roumanie), parte a joint-venture-ului cu Geely, care a înregistrat o creștere a afacerilor cu 16%, ajungând la 5,46 miliarde de lei, deși profitul net s-a înjumătățit.

Anul 2025 marchează maturitatea industriei auto de componente din România, dar și presiunile la care este supusă. Cifra de afaceri agregată stagnează, marjele se diminuează pentru mulți producători, iar restructurările, precum desprinderea diviziei auto a Continental sub numele Aumovio, redesenează harta sectorului. Cu toate acestea, România rămâne o destinație competitivă, cu un rol esențial în balanța comercială a țării.

Regia Autonomă „Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian” (ROMATSA) a fost notificată de EUROCONTROL cu privire la instituirea unei măsuri de poprire asigurătorie-executorie. Această acțiune face parte dintr-o procedură de executare silită inițiată de compania Pfizer România împotriva statului român, conform informațiilor primite, relateaza digi24.ro.

Suma vizată de poprire depășește 3,4 miliarde de lei. Pe lângă această sumă considerabilă, se adaugă și cheltuieli de recuperare estimate la peste 18,5 milioane de euro. Situația indică o escaladare a litigiului dintre statul român și compania farmaceutică.

În contextul acestui litigiu, ROMATSA a apelat la avocații care au reprezentat anterior instituția în cazul Micula. Această decizie sugerează o strategie de apărare bazată pe experiența anterioară în litigii complexe cu miză mare.

Ministrul Transporturilor, Tanczos Barna, și-a exprimat încrederea într-o soluționare favorabilă, declarând: „Sunt convins că se va găsi o soluție”. Această declarație vine în sprijinul ideii că autoritățile caută activ o cale de ieșire din impasul juridic.

Pe de altă parte, Nicușor Dan, referindu-se la o posibilă suspendare a activității ROMATSA, a considerat măsura disproporționată. El a subliniat necesitatea unei analize atente asupra calității legilor în vigoare, sugerând că problemele juridice ar putea fi legate de cadrul legislativ.

Dobânda unui card de credit în România, calculul DAE și modalitățile de evitare a costurilor suplimentare depind în principal de două aspecte: rambursarea integrală a sumei utilizate până la scadență și comisioanele specifice fiecărui card. O analiză comparativă a ofertelor BCR, Banca Transilvania, ING Bank și Raiffeisen Bank, bazată pe informații oficiale din iunie 2026, arată că utilizarea cardului de credit poate fi lipsită de costuri dacă soldul este achitat integral în perioada de grație.

Costurile apar atunci când se achită doar suma minimă, se amână rambursarea integrală, se retrag numerar sau se utilizează cardul în situații pentru care banca aplică taxe adiționale. Spre deosebire de creditele de nevoi personale, unde dobânda se aplică de la prima zi, cardurile de credit oferă o perioadă de grație, permițând utilizarea limitei aprobate fără dobândă, cu condiția achitării integrale a datoriei până la data scadentă.

## Mecanismul dobânzii la cardul de credit

Perioada de grație, care variază între 45 și 56 de zile în funcție de bancă și ciclul de facturare, permite utilizarea fondurilor fără dobândă pentru cumpărături, dacă soldul este rambursat integral la scadență. În cazul rambursării parțiale, dobânda se aplică sumei rămase, putând fi calculată chiar de la data decontării tranzacției. Retragerile de numerar pot fi supuse unui comision specific și, în funcție de bancă, pot să nu beneficieze de perioada de grație, dobânda fiind calculată imediat.

DAE (Dobânda Anuală Efectivă) include dobânda și alte costuri obligatorii, dar scenariile reprezentative publicate de bănci pot fi diferite. În iunie 2026, DAE pentru cardurile de credit analizate pornea de la 12,1% (BCR Card de Credit Visa Standard) și ajungea la 32,40% (Raiffeisen Visa Credit Standard). Dobânzile anuale fixe pentru soldul nerambursat se situau între 24% și 28%, în funcție de produsul bancar.

Comisioanele joacă un rol important în costul real al cardului de credit, chiar și atunci când dobânda pare comparabilă. Acestea pot modifica semnificativ suma finală de plată. Deși paginile oficiale prezintă informații esențiale, grila completă de taxe și comisioane sau documentul contractual semnat la emiterea cardului rămân sursele oficiale pentru detalii complete, neafișate explicit în pagina de produs.

Dobânda cardului de credit nu ar trebui privită ca un cost obligatoriu, ci ca un cost de risc, apărând doar în situația în care suma utilizată nu este rambursată integral. Pentru soldurile neachitate, băncile analizează publică dobânzi anuale fixe cuprinse între 24% și 28%. Costul final depinde de valoarea soldului, numărul de zile până la rambursare, comisioane și politicile specifice fiecărei bănci. Un exemplu orientativ pentru 1.000 lei nerambursat timp de 30 de zile, calculat simplificat, arată costuri între aproximativ 236 lei și 345 lei, fără a include comisioane sau dobânda compusă.

Comportamentele de utilizare pot transforma cardul de credit într-o sursă de costuri greu de controlat. Printre acestea se numără plata doar a sumei minime lunare, utilizarea pentru retrageri de numerar (dobânda se calculează imediat), depășirea accidentală a datei scadenței (activând dobânda retroactiv pe întreg soldul) sau transferurile de sold între carduri, care pot fi tratate ca avansuri de numerar.

Pentru a evita dobânda, este esențială rambursarea integrală a soldului nou de pe extras până la data scadentă. Monitorizarea atentă a acestor date, setarea rambursării automate pentru întreaga sumă datorată și evitarea retragerilor de numerar sunt pași importanți. De asemenea, verificarea periodică a tranzacțiilor în aplicația băncii ajută la o mai bună gestionare a finanțelor. Opțiunea de rate fără dobândă, disponibilă la diverse bănci pentru achiziții de minimum 600 lei, poate fi o alternativă avantajoasă la rambursarea integrală pentru sumele mari.

Sursa: pressalert.ro

Sursa foto: pressalert.ro

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a emis un avertisment ferm către persoanele fizice care închiriază pe termen scurt camere în locuințele personale, inclusiv prin intermediul platformelor online precum Airbnb și Booking. Fiscul reamintește că veniturile obținute din aceste activități trebuie declarate corespunzător, iar nerespectarea obligațiilor fiscale poate atrage consecințe severe, incluzând amenzi, dobânzi, penalități și, în cazuri extreme, chiar răspundere penală.

Acest avertisment vine în contextul unui aflux turistic crescut, în special în județul Cluj, pe durata lunilor iulie și august, perioade în care se înregistrează o cerere sporită pentru cazări pe termen scurt. ANAF subliniază importanța respectării legislației fiscale pentru a evita sancțiunile.

Conform ANAF, contribuabilii care desfășoară astfel de activități de închiriere pe termen scurt au obligația legală de a completa și păstra „Fișa de ocupare a capacității de cazare”. Acest document esențial trebuie să detalieze perioada în care fiecare cameră a fost ocupată, precum și datele de identificare ale persoanelor care au beneficiat de cazare.

Pe lângă fișa de ocupare, proprietarii sunt obligați să țină un „Registru de evidență fiscală”. Acest registru trebuie completat cu informații referitoare la veniturile brute obținute din activitatea de închiriere. Aceste documente vor constitui baza pentru completarea „Declarației unice” (formularul D212), necesară pentru declararea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale datorate.

Termenul limită pentru depunerea Declarației unice pentru veniturile realizate în anul 2026 este 25 mai 2027, la organul fiscal competent. De asemenea, începând cu veniturile obținute în 2026, persoanele fizice care închiriază între una și șapte camere în scop turistic sunt încadrate la categoria veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, cu un impozit calculat pe 70% din venitul brut, după deducerea unei cote forfetare de 30% pentru cheltuieli.

ANAF reamintește că operatorii platformelor online de rezervări au obligația de a depune anual formularul F7000 până la data de 31 ianuarie a anului următor. Datele transmise de aceste platforme vor fi centralizate de fiscul român pentru a verifica conformitatea declarațiilor depuse de proprietari și pentru a identifica potențiale cazuri de venituri nedeclarate sau declarate incorect.

Nerespectarea obligațiilor fiscale poate atrage amenzi între 50 și 500 de lei pentru nedepunerea la termen a declarațiilor. În plus, pentru sumele neachitate la scadență se aplică dobânzi de 0,02% pe zi și penalități de întârziere de 0,01% pe zi. Pentru sumele nedeclarate sau declarate incorect, penalitatea de nedeclarare este de 0,08% pe zi. Legea nr. 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale poate fi aplicată în cazuri mai grave.

Sursa: digi24.ro

Sursa foto: digi24.ro

Un proiect de lege depus la Senat de parlamentari PSD vizează modificarea regulilor pentru platformele de ridesharing, precum Uber și Bolt, prin eliminarea posibilității utilizării autoturismelor în baza contractelor de comodat. Inițiatorii susțin că actualul sistem îngreunează controalele autorităților, creează riscuri de evaziune fiscală și generează concurență neloială față de operatorii de taxi, relateaza digi24.ro.

Propunerea legislativă modifică articolul 13 din Ordonanța de Urgență nr. 49/2019, stabilind că autorizațiile pentru transport alternativ vor fi eliberate doar pentru autoturisme deținute în proprietate, închiriate sau aflate în leasing. Contractele de comodat nu vor mai fi acceptate, ceea ce înseamnă că șoferii nu vor mai putea folosi mașini închiriate pe bază de comodat pentru a presta servicii de ridesharing.

Potrivit inițiativei legislative, Autoritatea Rutieră Română va elibera copia conformă a autorizației doar după depunerea documentelor necesare. Acestea includ, în cazul în care vehiculul nu este deținut în proprietate, un contract de închiriere autentificat. Legea prevede explicit că autorizația pentru transport alternativ poate fi acordată doar pentru mașinile deținute în proprietate sau închiriere.

Parlamentarii PSD invocă în expunerea de motive faptul că utilizarea autoturismelor în baza contractelor de comodat a generat vulnerabilități. Aceștia susțin că aceste contracte pot fi încheiate cu flexibilitate mare, inclusiv între rude sau afiliați, îngreunând verificarea beneficiarului real al veniturilor și facilitând disimularea raporturilor economice reale și evaziunea fiscală.

Inițiatorii proiectului subliniază că, spre deosebire de taximetriști, unde legislația impune deținerea în proprietate sau leasing a vehiculelor, operatorii de transport alternativ beneficiază de un regim mai permisiv. Această diferență creează un avantaj competitiv artificial, reducând costurile de intrare și conformare și generând concurență neloială față de transportatorii autorizați în regim de taxi.

Eliminarea autoturismelor utilizate în comodat ar contribui la creșterea trasabilității bunurilor folosite în activitate, la simplificarea controalelor autorităților și la consolidarea disciplinei fiscale în domeniu. Proiectul a fost depus la Senat, urmând să fie dezbătut și de Camera Deputaților.

Schema de plafonare a pretului la motorina nu va mai fi aplicata incepand cu data de 1 iulie, intrucat proiectul legislativ care ar fi permis extinderea masurii pana la 30 noiembrie nu a mai ajuns la votul final in Camera Deputatilor. Decizia de a nu prelungi aceasta facilitate a fost cauzata de blocarea initiatiei legislative in Comisia pentru buget-finante, condusa de un reprezentant al PNL, conform acuzatiilor deputatului PSD Augustin Hagiu, relateaza digi24.ro.

Augustin Hagiu a declarat, marti, la Palatul Parlamentului, ca proiectul PLX 339/2026, menit sa aprobe Ordonanta 19, a fost respins in comisie, acuzand un „cinism politic” din partea celor care au blocat initiativa. „Nu stiu exact ce s-a intamplat acolo, insa consider ca daca cumva factorul politic a determinat lipsa de interes a presedintelui Comisiei de Buget din Camera Deputatilor fata de acest subiect, este din nou o dovada de cinism politic”, a afirmat deputatul PSD.

Proiectul de lege viza continuarea schemei de plafonare a pretului la motorina pana la sfarsitul lunii noiembrie, o masura considerata esentiala pentru stabilizarea costurilor atat pentru transportatori, cat si pentru consumatorii obisnuiti. Deputatul PSD a sugerat ca liderul PNL, Ilie Bolojan, ar fi putut interveni pentru a urgenta discutiile in comisie, astfel incat proiectul sa ajunga la votul final in plen inainte de incheierea sesiunii parlamentare.

In lipsa adoptarii proiectului, pretul motorinei va fi complet neprotejat de o masura de plafonare, ceea ce face imposibila estimarea costurilor viitoare. „Este imposibil de estimat cu cat va creste pretul unui plin la pompa de maine”, a subliniat Hagiu, amintind de momente similare din trecut. Acesta a adaugat ca nici transportatorii nu isi pot estima costurile operationale, nici cetatenii care incep sa plece in vacanta nu isi pot stabili un buget clar pentru calatorii, deoarece „nimic nu este stabil si totul este volatil”.

Eliminarea acestei masuri de sprijin vine intr-un moment sensibil, cand multi romani isi planifica concediile de vara, iar cresterea pretului la combustibil ar putea genera presiuni suplimentare asupra bugetelor familiale si a costurilor de transport. Deputatul PSD a avertizat ca aceasta situatie ar putea duce la noi cresteri de pret la pompa, afectand negativ economia si puterea de cumparare a populatiei.