Categorie: Uncategorized

Grupul Yum Brands a anunțat vânzarea lanțului de restaurante Pizza Hut pentru suma de 2,7 miliarde de dolari, relateaza hotnews.ro. Decizia vine pe fondul unei concurențe acerbe pe piața fast-food, unde Pizza Hut este devansată de Domino’s, și a diminuării cheltuielilor consumatorilor.

Restaurantele Pizza Hut din China continentală vor fi achiziționate de Yum China pentru 1,2 miliarde de dolari. Rețeaua din afara Chinei continentale va fi preluată de fondul de investiții LongRange Capital, pentru 1,5 miliarde de dolari.

Inflația în creștere și costurile ridicate cu materiile prime afectează giganții americani din domeniul pizzeriilor. Aceștia se confruntă cu o cerere în scădere, parțial influențată de adoptarea medicamentelor pentru slăbit GLP-1, care încurajează consumatorii să aleagă alimente mai sănătoase.

Anul trecut, Yum Brands a explorat opțiuni strategice pentru lanțul Pizza Hut, după mai multe trimestre de scădere a vânzărilor. În 2025, Pizza Hut reprezenta aproximativ 12% din veniturile totale ale grupului.

„Aceste tranzacții permit Yum să fie o companie mai concentrată”, a declarat directorul general de la Yum Brands, Chris Turner. Pizza Hut a fost achiziționată inițial de PepsiCo în 1977 și s-a separat în 1997, alături de KFC și Taco Bell, pentru a forma compania Yum Brands.

În România, Sphera Franchise Group operează brandurile KFC, Pizza Hut și Taco Bell.

Președintele rus Vladimir Putin a convocat alegeri legislative pentru 20 septembrie, într-un context marcat de scăderea continuă a popularității sale și a partidului de guvernământ, Rusia Unită, relateaza hotnews.ro. Decretul prezidențial a fost semnat marți, conform informațiilor publicate pe portalul de stat al informațiilor juridice din Rusia.

Sondajele recente indică o intenție de vot pentru Rusia Unită sub 30%, apropiindu-se de minimul istoric de 26,4% înregistrat în august 2021. Principalele motive invocate pentru această scădere includ oboseala populației față de război și atacurile cu drone, diminuarea nivelului de trai din cauza creșterii prețurilor la bunurile de consum și problemele legate de furnizarea internetului.

Majoritatea rușilor asociază aceste probleme, precum și restricțiile de acces la rețelele sociale, cu activitatea deputaților din Duma de Stat aparținând partidului de guvernământ. În contrast, partidul Oameni Noi, un proiect politic de centru-dreapta lansat în 2020 cu sprijinul Kremlinului, a înregistrat o creștere în sondaje, opunându-se acestor măsuri.

Situația de pe front, indicatorii economici și controlul asupra internetului sunt factori determinanți pentru programul electoral al Rusiei Unite, care nu a fost încă anunțat. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat intenția de vot pentru Rusia Unită la 22%, în scădere față de aproape 50% obținut la alegerile legislative din 2021.

Analiștii și presa independentă consideră că partidul Kremlinului ar putea obține o majoritate constituțională doar prin manipularea rezultatelor, având în vedere participarea scăzută tradițională, în special în marile orașe, și atitudinea critică a multor ruși liberali față de președintele Putin. Autoritățile au intensificat persecuția împotriva partidului de opoziție legal Iabloko, singurul care se opune public campaniei militare din Ucraina din 2022, pentru a contracara tendința de scădere a susținerii.

Parlamentul European a aprobat marți două acte legislative esențiale pentru implementarea angajamentelor tarifare convenite de Uniunea Europeană cu Statele Unite în august 2025, relateaza digi24.ro. Noile reglementări vizează eliminarea taxelor vamale pentru produsele industriale americane și oferă acces preferențial pe piața europeană pentru o gamă variată de produse agricole și fructe de mare din SUA.

Principalul regulament, adoptat cu 440 de voturi pentru, a eliminat taxele vamale pentru toate produsele industriale importate din Statele Unite. Un al doilea act normativ, aprobat cu 444 de voturi pentru, extinde scutirea de taxe vamale pentru homarul din SUA, inclusiv pentru produsele prelucrate.

Eurodeputații au introdus o clauză de încetare a efectelor, care va determina expirarea regulamentului privind importurile industriale și agroalimentare la 31 decembrie 2029. Până la acea dată, Comisia Europeană va evalua impactul măsurilor asupra economiei europene și a relațiilor comerciale cu alte țări.

Legislația include prevederi suplimentare pentru produsele din oțel și aluminiu, permițând UE să suspende preferințele tarifare acordate SUA dacă Washingtonul menține taxe de peste 15% pentru aceste produse europene până la sfârșitul anului 2026.

De asemenea, a fost introdus un mecanism de salvgardare care permite Uniunii Europene să intervină în cazul în care facilitățile tarifare acordate SUA duc la o creștere a importurilor ce riscă să prejudicieze grav industria europeană, inclusiv sectorul agricol.

Președintele Comisiei pentru Comerț Internațional din Parlamentul European, Bernd Lange, a subliniat că textul final oferă UE o plasă de siguranță mai puternică, incluzând clauze de suspendare, încetare a efectelor și salvgardare, precum și o supraveghere democratică sporită.

Acordul comercial, convenit în iulie 2025, va intra în vigoare după aprobarea formală de către Consiliul Uniunii Europene și publicarea în Jurnalul Oficial al UE.

Un urs cu un comportament agresiv a fost împușcat pe Transfăgărășan, în apropierea Barajului Vidraru, după ce a atacat un turist elvețian, relateaza digi24.ro. Intervenția a fost efectuată de silvicultorii Direcției Silvice Argeș, în baza unei decizii a comisiei locale, cu sprijinul jandarmilor și al autorităților locale.

Incidentul a avut loc luni, 15 iunie, pe DN 7C Transfăgărășan. Romsilva a informat că ursul a fost extras prin împușcare de angajați ai Direcției Silvice Argeș.

La fața locului au intervenit silvicultori ai Direcției Silvice Argeș, alături de jandarmi și reprezentanți ai Primăriei comunei Arefu.

Direcția Silvică Argeș a montat panouri de avertizare suplimentare și a intensificat patrulele comune cu Jandarmeria Română în zonele cu risc pentru a reduce întâlnirile dintre oameni și urși. Reprezentanții Romsilva au subliniat importanța de a nu hrăni și de a nu se apropia de animalele sălbatice, menționând că un urs obișnuit cu prezența oamenilor devine un pericol.

În ultima perioadă, mai mulți urși au fost împușcați în diverse zone ale țării, după ce au revenit în zone locuite chiar și după ce fuseseră relocați.

Premierul desemnat Adrian Veștea a ignorat ultimatumul PNL de a-și depune mandatul, în ciuda excluderii din partid anunțate de liberali, relateaza digi24.ro. Calculele politice pentru formarea guvernului s-au complicat semnificativ după ce UDMR a anunțat că nu va face parte din viitoarea administrație.

În acest context, Adrian Veștea a mers la Cotroceni pentru discuții cu președintele Klaus Iohannis, iar ulterior a fost chemat și liderul PSD, Sorin Grindeanu, pentru consultări. PNL a reiterat poziția sa, prin vocea secretarului general Dan Motreanu, solicitând lui Veștea să renunțe la nominalizare și cerând președintelui să convoace noi consultări.

UDMR, prin purtătorul de cuvânt Csoma Botond, a explicat că formațiunea nu va intra la guvernare, invocând necesitatea voturilor din partea unor parlamentari din grupări precum PACE sau neafiliați, pe care nu doresc să îi aibă alături. Deși Consiliul Permanent al UDMR a formulat o recomandare către grupurile parlamentare să nu voteze guvernul, decizia finală aparține acestora din urmă.

Pe de altă parte, Partidul Oamenilor Tineri (POT) și-a anunțat intenția de a vota cabinetul propus de Adrian Veștea, prin președinta Anamaria Gavrilă, condiționând sprijinul de susținerea unor proiecte în interes național.

PNL a comunicat oficial că Adrian Veștea se situează în afara partidului, deoarece desemnarea sa ca premier s-a realizat fără aprobarea forurilor statutare și încalcă Statutul partidului. Liberalii consideră că formula de guvernare propusă de Veștea conduce la formarea unui guvern condus și susținut de PSD, contrar deciziilor interne.

În paralel, au apărut informații conform cărora, dacă Adrian Veștea nu reușește să obțină sprijinul necesar, ar putea fi luat în calcul scenariul desemnării lui Sorin Grindeanu pentru funcția de premier. Decizia UDMR de a nu participa la guvernare a generat nemulțumiri în rândul liderilor PSD.

Premierul desemnat Adrian Veștea a reiterat luni seara, după ședința conducerii PNL, că nu își va depune mandatul, relateaza digi24.ro. Decizia sa vine în urma unui ultimatum primit de la președintele PNL, Ilie Bolojan, care i-a cerut să renunțe la poziție până marți la ora 10.00, sub amenințarea excluderii din partid.

Potrivit surselor Digi24, secretarul general al PNL, Dan Motreanu, urmează să constate marți dimineață că Adrian Veștea nu a respectat termenul limită. Ulterior, Motreanu va convoca o ședință online a Biroului Politic Național, urmată de o reuniune a Consiliului Național miercuri, iar un Congres extraordinar pentru excluderea lui Veștea ar putea avea loc duminică.

Adrian Veștea a declarat pe Facebook că a acceptat responsabilitatea de premier desemnat cu bună-credință și că va merge mai departe, considerând că România are nevoie urgentă de stabilitate și de un guvern funcțional. El a subliniat că nu este o persoană conflictuală și nu și-a dorit tensiuni sau rupturi în partid, respectând decizia colegilor săi.

Veștea a precizat că a acceptat mandatul pentru România, nu împotriva PNL sau a lui Ilie Bolojan, și nu poate fi de acord cu prezentarea desemnării sale ca un „act ostil” sau o încercare de rupere a partidului. El a adăugat că nu urmărește o confruntare internă și că nu sunt vremuri pentru un guvern minoritar.

Premierul desemnat a încheiat prin a afirma că, deși liderii se pot afla pe poziții diferite, interesul României trebuie să primeze în fața oricărei tensiuni politice.

România este pe cale să devină cea mai importantă țară din Europa din perspectiva infrastructurii dezvoltate de SpaceX, a declarat vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, relateaza stirileprotv.ro. Acesta a subliniat că investițiile companiei lui Elon Musk în țara noastră se apropie de o sută de milioane de euro.

Oficialul ANCOM a precizat că deschiderea României se extinde și către alți operatori spațiali, menționând Amazon, AST și Eutelsat, ca exemple de companii interesate de colaborare în domeniul spațial.

Pavel Popescu a criticat reglementările europene, considerându-le un impediment în calea dezvoltării și a parteneriatelor strategice, afirmând că excesul de reglementare poate genera probleme semnificative.

El a evidențiat importanța sateliților pe orbită joasă, menționând că aceștia au jucat un rol crucial în supraviețuirea Ucrainei și că SpaceX deține o cotă de piață de 95% în acest domeniu la nivel mondial.

Vicepreședintele ANCOM a îndemnat România să renunțe la o mentalitate de „țară de mâna a doua” și la „autoflagelare continuă”, promovând o abordare pragmatică și o poziționare mai activă pe scena europeană.

Popescu a criticat, de asemenea, birocrația excesivă din instituțiile statului român, descriind unele reglementări ca fiind „de o imbecilitate ieșită din comun”. ANCOM se poziționează împotriva blocării SpaceX pe criterii politice, considerând că legislația care subminează parteneriatele transatlantice este o greșeală majoră.

Potrivit lui Popescu, România are acum o șansă importantă de a deveni un jucător politic relevant pe scena europeană în subiecte de importanță strategică.

Deputații europeni au aprobat un acord comercial cu Statele Unite, care elimină taxele vamale pentru majoritatea produselor industriale și agricole americane importate în UE, relateaza stirileprotv.ro. În schimb, taxele impuse de președintele american asupra importurilor europene vor fi plafonate la 15%. Textul a primit 440 de voturi pentru, 151 împotrivă și 50 de abțineri.

Acordul, negociat inițial pe terenul de golf al lui Donald Trump din Scoția, a fost finalizat după amenințări din partea acestuia privind impunerea unor tarife mai mari dacă UE nu ia măsuri până pe 4 iulie. Curtea Supremă a SUA a anulat ulterior tarifele globale impuse de Trump, dar administrația sa intenționează să reia aplicarea tarifelor din acordul inițial până pe 24 iulie.

Europarlamentarii au negociat măsuri de protecție suplimentare pentru a apăra interesele europene în fața politicilor lui Donald Trump, după ce au considerat acordul inițial prea dezechilibrat. Aceștia au fost descurajați de crizele repetate cu președintele american, inclusiv amenințări cu anexarea Groenlandei și taxe punitive asupra automobilelor și oțelului.

Acordul include o clauză de caducitate care prevede expirarea automată la sfârșitul anului 2029, dacă nu se votează o prelungire. Comisia Europeană poate suspenda acordul dacă Donald Trump nu elimină suprataxele pe oțel și aluminiu până la sfârșitul anului.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Stéphan Séjourné, a declarat că votul reprezintă o etapă importantă pentru consolidarea poziției UE față de SUA. Eurodeputatul german Bernd Lange a subliniat că, datorită mecanismelor de protecție, UE nu va ceda șantajului și va reacționa dacă Statele Unite nu își respectă angajamentele.

Grupurile politice din Parlamentul European au avut opinii diverse. PPE a votat în favoarea acordului pentru menținerea schimburilor comerciale, în timp ce stânga a denunțat o umilință și o închinare în fața SUA. Extrema dreaptă a fost, de asemenea, divizată, unii considerând acordul o capitulare.

Sorin Grindeanu ar putea fi desemnat premier în cazul în care propunerea de guvernare a lui Adrian Veștea nu reușește să obțină voturile necesare în Parlament, relateaza digi24.ro. Această variantă este luată în calcul, conform informațiilor Digi24, pe fondul complicațiilor apărute după decizia UDMR de a nu face parte din viitorul Executiv.

Decizia UDMR de a nu participa la guvernare i-a nemulțumit pe liderii PSD, care își bazaseră calculele politice pe sprijinul formațiunii. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a convocat deja o întâlnire cu prim-vicepreședinții partidului pentru a discuta situația.

Surse politice indică faptul că social-democrații nu se așteptau la un astfel de anunț din partea UDMR, având în vedere că voturile acestora fuseseră incluse în planul de învestire a lui Adrian Veștea.

În acest context, PSD se confruntă cu posibilitatea ca președintele să desemneze un nou premier din partea lor, în persoana lui Sorin Grindeanu, dacă Adrian Veștea nu reușește să formeze o majoritate. Aceasta ar urma după încercările anterioare de a forma un guvern cu propuneri din afara partidelor parlamentare sau din partea liberalilor.

Digi24 se menține ca cea mai de încredere și mai urmărită televiziune de știri din România, conform unui raport recent al Reuters Institute, relateaza digi24.ro. Acest studiu, care analizează la nivel global mass-media de știri, plasează Digi24 în fruntea preferințelor publicului român.

Potrivit raportului, 29% dintre români aleg Digi24 pentru informare de cel puțin trei ori pe săptămână. Televiziunea de știri se află astfel în topul celor mai urmărite din țară, fiind depășită doar de canalele generaliste Pro TV și Antena 1.

Studiul Reuters Institute subliniază credibilitatea Digi24, 55% dintre respondenți indicând că se informează de la acest post datorită sursei de informații de încredere. Acest procent este cel mai ridicat înregistrat în rândul televiziunilor de știri din România.

Raportul mai menționează că Digi24 este singurul brand media din România deținut de o companie listată la bursă, consolidându-și poziția pe piața media.