Prețul aurului a înregistrat o scădere semnificativă, pierzând aproximativ 29% din valoare după ce atinsese un maxim istoric la începutul anului 2026. La începutul lunii ianuarie, uncia de aur ajungea la aproape 5.600 de dolari, însă marți prețul a coborât sub pragul de 4.000 de dolari, atingând cel mai redus nivel de la sfârșitul anului 2025, relateaza capital.ro. Această evoluție este determinată de schimbarea contextului macroeconomic, iar perspectivele pentru aur și argint vor depinde de politica monetară, inflație și evoluțiile geopolitice, conform unei analize realizate de Bogdan Maioreanu, analist eToro.
Principalul factor care a contribuit la această scădere este politica monetară din Statele Unite. Inflația americană, influențată de creșterea anterioară a prețurilor petrolului, a determinat Rezerva Federală să adopte o politică monetară mai restrictivă decât anticipau piețele. Aceasta a condus la creșterea randamentelor obligațiunilor de stat, titlurile americane pe 10 ani ajungând la aproximativ 4,46%. Randamentele crescute ale activelor purtătoare de dobândă au redus atractivitatea aurului, care nu generează venituri.
De asemenea, aprecierea dolarului american până la cel mai ridicat nivel din ultimul an a contribuit la reducerea cererii pentru aur. Fiind cotat în dolari, metalul prețios devine mai scump pentru investitorii din afara Statelor Unite atunci când moneda americană se întărește. Contextul geopolitic s-a modificat, de asemenea, față de începutul anului. Tensiunile din Orientul Mijlociu, care anterior alimentaseră creșterea prețului aurului, s-au diminuat, reducând interesul pentru activele considerate refugiu.
Evoluția descendentă a fost accelerată și de dinamica pieței. După creșterile puternice din 2025, investitorii au început să marcheze profituri, iar fondurile tranzacționate la bursă (ETF) susținute de aur fizic au înregistrat ieșiri importante de capital. Unii investitori și-au lichidat pozițiile pentru a acoperi cererile de marjă generate de volatilitatea din piață, în special pe fondul evoluțiilor din sectorul energetic.
Spre deosebire de aur, evoluția argintului este influențată într-o măsură mai mare de activitatea economică. Aproximativ 55-60% din cererea de argint provine din aplicații industriale, precum energia solară, electronica și infrastructura asociată dezvoltării inteligenței artificiale. Deși argintul urmează, de regulă, aceeași direcție ca aurul, fluctuațiile sale sunt mai ample, putând înregistra creșteri sau scăderi mai accentuate în funcție de perspectivele economice globale.
Analistul eToro prezintă trei scenarii pentru evoluția celor două metale. Primul scenariu presupune atingerea minimului pieței, cu o stabilizare a aurului și o evoluție mai bună a argintului. Al doilea scenariu ia în calcul menținerea dobânzilor la un nivel ridicat, punând presiune suplimentară pe aur și afectând cererea industrială de argint. Al treilea scenariu vizează reapariția tensiunilor geopolitice, care ar putea susține din nou aurul, în timp ce argintul ar depinde și de ritmul creșterii economice mondiale.