Autor: admin

Comisia Europeană a prelungit interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țări terțe până la 31 decembrie 2026. Interdicția existentă pentru livrările către statele membre ale UE rămâne în vigoare.

Decizia a fost motivată de apariția unui focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș și de aprecierea Comisiei Europene că există un risc ridicat de răspândire a bolii, relateaza digi24.ro. Ministrul interimar al Agriculturii, Barna Tanczos, consideră măsura „profund disproporționată” în raport cu situația epidemiologică și cu impactul economic major asupra sectorului.

Potrivit ministrului, restricția se aplică întregului teritoriu național, deși focarul este localizat și sub control. El a subliniat că alte state membre în situații similare nu se confruntă cu măsuri la fel de severe.

România a devenit cel mai mare exportator de ovine din Uniunea Europeană, cu contracte și exporturi record către piețele din afara UE. Sectorul ovin contribuie esențial la economia rurală, a mai menționat Barna Tanczos.

Federația Națională a Crescătorilor de Ovine „ROMOVIS” a lansat un ultimatum către președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, cerându-i demisia până pe 19 iunie din cauza gestionării crizei Pestei Micilor Rumegătoare (PMR), care a dus la blocarea exporturilor. Ciobanilor amenință cu proteste în fața sediului autorității pe 23 iunie, dacă cerințele lor nu sunt îndeplinite.

România a înregistrat o scădere semnificativă în clasamentul competitivității economice globale, pierzând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Această clasificare este prezentată în cea mai recentă ediție a raportului anual al Institutului pentru Management şi Dezvoltare (IMD), din Lausanne, Elveția, relateaza digi24.ro.

Potrivit datelor publicate joi, țara noastră se situează în urma unor state precum Polonia (locul 41), Ungaria (locul 51) și Bulgaria (locul 56). Cu toate acestea, România rămâne în fața unor economii precum Mexic (locul 62) și Slovacia (locul 63).

Anuarul Competitivității Mondiale 2026 subliniază necesitatea unor măsuri pentru România, inclusiv eficientizarea cheltuielilor publice în vederea reducerii deficitului bugetar. De asemenea, sunt recomandate accelerarea investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare, precum și sprijinirea companiilor în procesul de transformare digitală.

Studiul IMD evidențiază și importanța îmbunătățirii sistemelor de sănătate și educație, alături de modernizarea industriei naționale de apărare, ca factori esențiali pentru creșterea competitivității.

La nivel global, Singapore a revenit pe prima poziție în clasamentul competitivității, detronând Elveția, care a coborât pe locul trei. Elveția rămâne țara europeană cu cel mai bun scor, fiind depășită și de Hong Kong.

World Competitiveness Yearbook (WCY) este realizat anual din 1989 și evaluează economiile pe baza a aproape 350 de criterii, grupate în patru categorii principale: performanțe economice, eficiența guvernului, eficiența afacerilor și infrastructura.

Actrița Daveigh Chase, cunoscută pentru rolul Samara din filmul „The Ring”, a decedat la vârsta de 35 de ani. Iubitul ei a confirmat decesul, precizând că acesta a survenit marți din cauza unei septicemii, apărută în urma unei meningite.

Managerul actriței, John Ryan jr., a declarat pentru BBC că Daveigh Chase fusese internată în spital din cauza malnutriției, relateaza digi24.ro. El a descris-o pe Chase ca fiind o persoană retrasă, pasionată de salvarea pisicilor, care a refuzat roluri în filme mari pentru a se dedica proiectelor independente.

Daveigh Chase și-a început cariera de actriță în copilărie, apărând în filme precum „Donnie Darko” și „A.I. Artificial Intelligence”. Unul dintre rolurile sale notabile a fost cel al personajului Lilo din animația „Lilo & Stitch” în anul 2002.

Tot în 2002, a interpretat rolul iconic al fetiței Samara în filmul de groază „The Ring”, rol care i-a adus recunoaștere internațională. Personajul Samara a apărut ulterior și în continuarea „The Ring 2”.

Actrița a reluat rolul Samanthei Darko în 2009, în continuarea filmului „Donnie Darko”. Ultimul său proiect cinematografic a fost filmul horror „Jack Goes Home”. Chase a mai apărut și în seriale de televiziune, printre care „Oliver Beene” și „Big Love”.

Actualizare: Actrița Daveigh Chase, cunoscută din „The Ring”, a murit la 35 de ani

Cotația barilului de petrol a scăzut joi cu peste 3%, după semnarea unui memorandum de înțelegere între Statele Unite și Iran pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Această mișcare a stimulat, de asemenea, piețele bursiere asiatice.

În jurul orei 06:25 GMT, prețul barilului de țiței WTI nord-american a scăzut cu 3,40%, ajungând la 74,18 dolari, iar cel al țițeiului Brent din Marea Nordului a scăzut cu 3,02%, la 77,15 dolari, relateaza digi24.ro.

Președintele american și cel iranian au semnat miercuri seară un memorandum de înțelegere care prevede încetarea ostilităților, ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene și redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Blocarea acestei căi navigabile strategice, prin care trece o cincime din petrolul mondial, a dus anterior la o creștere a prețurilor.

Anunțul acordului americano-iranian a provocat o scădere drastică a prețurilor începând de luni, iar confirmarea semnării memorandumului a fost salutată de investitori. „Acest acord reduce considerabil acest risc extrem”, a remarcat Rajeev De Mello, manager la Gama Asset Management, referindu-se la posibilitatea eșecului negocierilor.

În paralel cu ieftinirea petrolului, indicele Nikkei al bursei de la Tokyo a închis ședința de joi în creștere cu 1,64%, atingând un nou record de aproape 71.400 de puncte. La Seul, indicele bursier Kospi a urcat cu 2,25%, depășind pragul de 9.000 de puncte, susținut de companiile Samsung și SK Hynix.

Scăderea prețurilor la energie a compensat semnalele transmise de Rezerva Federală a SUA (Fed), care a menținut dobânzile, dar a semnalat posibilitatea înăspririi politicii monetare ca răspuns la inflație.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat miercuri propunerea de organizare a unui Congres extraordinar al partidului pe 21 iunie. Motivul invocat este necesitatea de „claritate”, „decizii asumate” și de o direcție politică confirmată fără echivoc.

Liderul liberalilor a precizat că nu și-a dorit convocarea acestui congres, dar consideră că situația actuală din partid impune o astfel de decizie, relateaza digi24.ro. Bolojan a subliniat pe Facebook importanța coerenței între discurs și acțiuni pentru a fi un partid pe care se poate baza.

Decizia vine în contextul votului Biroului Politic Național al PNL, care s-a pronunțat luni împotriva participării partidului la un Guvern cu PSD și împotriva susținerii unui Guvern condus de Adrian Veștea.

De asemenea, Biroul Politic Național a votat pentru solicitarea lui Adrian Veștea de a-și depune mandatul de premier desemnat. Marți, PNL a anunțat că Adrian Veștea se situează în afara partidului, după ce nu a dat curs ultimatumului.

Apple se pregătește să majoreze prețurile pentru viitoarea generație de iPhone-uri, începând din toamnă. Această decizie vine pe fondul creșterii costurilor componentelor de memorie, influențate de cererea crescută generată de dezvoltarea inteligenței artificiale, relateaza digi24.ro.

Tim Cook, CEO-ul companiei, a declarat într-un interviu pentru The Wall Street Journal că, deși Apple depune eforturi pentru a absorbi scumpirea memoriilor, creșterea prețurilor de vânzare ale iPhone-urilor este inevitabilă. Situația actuală, marcată de creșterea costurilor componentelor, nu este sustenabilă pe termen lung.

Compania va calcula impactul costurilor suplimentare cu memoriile și va distribui suma pe diverse modele de iPhone, pentru a facilita absorbția scumpirilor de către consumatori. Această strategie vizează atenuarea șocului prețurilor pentru clienți.

Pe lângă modelele tradiționale, Apple va lansa în acest an și primul său iPhone pliabil. Acesta este estimat să coste aproximativ 2.000 de dolari și se așteaptă să genereze o marjă de profit considerabilă pentru companie.

Medicul Bogdan Marinescu, unul dintre cei mai apreciați specialiști ai obstetricii și ginecologiei din România, a decedat la vârsta de 81 de ani. El a avut un rol esențial în evoluția medicinei românești, în special în domeniul reproducerii umane asistate, relateaza hotnews.ro.

Colegiul Medicilor București a anunțat joi dispariția sa, subliniind contribuțiile sale remarcabile la dezvoltarea obstetricii și ginecologiei. Marinescu a fost, de asemenea, implicat în formarea a numeroase generații de medici.

Pe parcursul carierei sale, Bogdan Marinescu a condus Maternitatea Giulești timp de aproape 30 de ani. De asemenea, a deținut funcția de ministru al Sănătății între iunie 1990 și octombrie 1991.

Medicul este recunoscut pentru rolul său important în dezvoltarea fertilizării in vitro în România. Primul copil conceput prin această metodă în țară s-a născut la Maternitatea Giulești, sub coordonarea sa.

Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat în cadrul unei ședințe cu parlamentarii partidului că are „o mare problemă” în a mai forma majorități politice cu Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR).

Declarația vine în contextul în care UDMR, prin vocea lui Kelemen Hunor, a anunțat că nu va vota Cabinetul Veștea, decizie care a nemulțumit profund social-democrații, relateaza digi24.ro. Grindeanu a subliniat că acest comportament al UDMR în ultimele zile este problematic pentru formarea unor alianțe politice viitoare.

Liderul PSD a criticat și alte partide, PNL și USR, acuzându-le că sunt „preocupate doar să înjure PSD-ul” și că și-au schimbat poziția inițială privind susținerea unui guvern tehnocrat. Grindeanu a menționat că nu mai dorește guvernare alături de USR.

În ciuda acestor tensiuni, Grindeanu a afirmat că PSD ar avea voturile necesare pentru învestirea Guvernului Veștea, însă conducerea partidului dorește să „cântărească situația”. Votul privind Guvernul Veștea a fost amânat, iar o ședință a conducerii extinse a PSD este programată pentru duminică.

Negocierile pentru formarea noului Guvern, condus de Adrian Veștea, intră în a patra zi, marcate de tensiuni politice și incertitudine privind obținerea majorității parlamentare. Sorin Grindeanu, liderul PSD, a anunțat că votul pentru învestirea Guvernului va fi amânat pentru săptămâna viitoare, după o ședință tensionată cu colegii de partid, relateaza digi24.ro.

Decizia de amânare vine în contextul în care PSD nu a reușit să asigure sprijinul necesar din partea propriilor parlamentari, unii dintre aceștia manifestând reticență față de susținerea unui premier desemnat din partea PNL. Grindeanu a criticat public liderii PNL, USR și UDMR, acuzându-i de instabilitate și schimbări de poziție în privința formării cabinetului.

În paralel, tabăra ostilă lui Ilie Bolojan a contestat în instanță decizia PNL de excludere a parlamentarilor care ar vota Guvernul Veștea. De asemenea, programul de guvernare propus de Veștea continuă linia celui anterior, dar omite măsuri fiscale solicitate de PSD, precum scăderi de TVA sau creșteri ale salariului minim.

Ilie Bolojan, liderul PNL, a respins acuzațiile, afirmând că nu a susținut niciodată un guvern tehnocrat și că nu a tranzacționat funcții. El a subliniat că criza politică a fost declanșată pentru „distrugerea PNL”. Manfred Weber, președintele PPE, și-a exprimat sprijinul pentru Bolojan, mulțumindu-i pentru politicile implementate.

AUR a anunțat oficial că nu va susține Guvernul Veștea, invocând lipsa negocierilor și critica la adresa modului de desemnare a premierului și a programului de guvernare. Deși oficialii AUR neagă, surse politice au indicat discuții intense între PSD și formațiunea condusă de George Simion pentru obținerea voturilor necesare.

Adrian Veștea a făcut apel la responsabilitate și a subliniat importanța găsirii unui echilibru între nevoile societății și posibilitățile bugetare, exprimându-și încrederea într-un guvern funcțional. Cu toate acestea, lipsa majorității parlamentare rămâne principala piedică în calea învestirii noului Executiv.

Curtea de Apel din Paris a dispus joi, 18 iunie, predarea imediată a lui Paul de România către autoritățile române. Decizia reprezintă un moment important în dosarul aflat pe rolul instanțelor franceze de aproximativ trei ani.

Ministerul Justiției din România a anunțat că hotărârea Curții de Apel Paris este un succes al cooperării judiciare eficiente dintre cele două state, relateaza adevarul.ro. Totuși, instituția a precizat că decizia nu este definitivă și poate fi contestată.

Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, a salutat hotărârea instanței franceze, felicitând echipa Ministerului Justiției pentru munca depusă. El a subliniat că soluția confirmă buna cooperare judiciară și respectul pentru statul de drept.

Marinescu a menționat că autoritățile române au perseverat în demersuri, utilizând toate instrumentele juridice disponibile la nivel european și internațional, chiar și după respingerea unor cereri anterioare.

Paul de România a fost condamnat definitiv în decembrie 2020 la trei ani și patru luni de închisoare cu executare în dosarul Ferma Băneasa. Acesta a părăsit țara înainte de pronunțarea sentinței și a fost dat în urmărire internațională.

Instanțele franceze au refuzat anterior extrădarea lui Paul de România în mai multe rânduri, invocând diverse motive, inclusiv posibile nereguli în compunerea completului de judecată din România.