Categorie: Economie

Un proiect legislativ depus recent în Parlament propune modificarea condițiilor de accesare a programului guvernamental „Noua Casă”, vizând reducerea avansului minim pentru tinerii sub 35 de ani. Dacă propunerea va fi adoptată, aceștia ar putea achita doar 5% avans pentru locuințe de până la 140.000 de euro, o schimbare semnificativă față de reglementările actuale, relateaza playtech.ro. Această măsură ar putea reduce considerabil suma pe care tinerii trebuie să o economisească inițial pentru achiziționarea unei locuințe.

În prezent, programul „Noua Casă” impune un avans de 5% pentru locuințele cu valori de până la 70.000 de euro. Pentru locuințele cu prețuri cuprinse între 70.001 și 140.000 de euro, avansul minim solicitat este de 15%. Proiectul legislativ vizează uniformizarea acestui prag la 5% pentru toate locuințele din plaja de finanțare, dar numai pentru beneficiarii care nu au împlinit încă 35 de ani.

Inițiatorii proiectului argumentează că principalul obstacol în calea achiziționării unei locuințe pentru tinerii la început de carieră nu este rata lunară, ci suma necesară pentru avans. De exemplu, pentru o locuință de 140.000 de euro, un avans de 15% înseamnă 21.000 de euro, în timp ce un avans de 5% ar fi de 7.000 de euro. Diferența de 14.000 de euro reprezintă o sumă considerabilă, echivalentă cu ani de economii pentru multe familii.

Propunerea legislativă subliniază și contextul pieței imobiliare actuale, unde prețurile locuințelor au crescut constant, determinând tot mai mulți cumpărători să acceseze credite pentru locuințe mai scumpe și, implicit, să achite un avans mai mare. Reducerea avansului la 5% ar facilita accesul tinerilor la prima locuință, fără a genera costuri suplimentare pentru bugetul statului, conform expunerii de motive.

Măsura legislativă, dacă va fi adoptată, ar putea reprezenta una dintre cele mai importante modificări aduse programului „Noua Casă” în ultimii ani. Pentru ca noile reguli să intre în vigoare, proiectul trebuie să parcurgă etapele legislative: adoptarea de către Senat și Camera Deputaților, promulgarea de către președinte și publicarea în Monitorul Oficial. Până atunci, condițiile actuale ale programului rămân neschimbate.

Inițiativa beneficiază de susținere transpartinică, fiind semnată de deputați din majoritatea formațiunilor politice prezente în Parlament. Susținătorii proiectului consideră că această schimbare ar putea stimula piața imobiliară și ar permite unui număr mai mare de tineri să își achiziționeze prima locuință, cu un efort financiar inițial redus.

Bursa de Valori București (BVB) a dat publicității primul raport agregat de monitorizare a companiilor listate, elaborat pe baza Codului revizuit de Guvernanță Corporativă. Acest document oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care emitenții aplică noile reglementări referitoare la transparență, administrarea riscurilor și relația cu investitorii, marcând anul financiar 2025 ca prim ciclu de raportare conform acestor noi norme, relateaza capital.ro.

Raportul, realizat cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și al Comisiei de Guvernanță Corporativă a BVB, analizează declarațiile de tip „Aplici sau Explici” ale companiilor listate pe Piața Reglementată. Rezultatele indică o aliniere declarată la cerințele Codului de aproximativ 71% din totalul prevederilor evaluate, semnalând un nivel ridicat de conformare. Cu toate acestea, aproximativ 28% din observațiile analizate au fost raportate ca fiind aplicate parțial sau deloc, evidențiind necesitatea unor îmbunătățiri în anumite domenii.

Diferențe semnificative au fost identificate între diversele capitole analizate. Capitolul dedicat Raportării și Relației cu Investitorii înregistrează cea mai înaltă rată de conformare, atingând 75,1%. În contrast, capitolele referitoare la organele de conducere, politica de remunerare și sustenabilitate prezintă niveluri mai scăzute de conformare, situându-se între 66% și 68%. Sustenabilitatea se distinge ca fiind domeniul cu cea mai mare pondere de implementare parțială a prevederilor Codului.

Raportul subliniază că prevederile cu caracter procedural sunt respectate într-o măsură mai mare comparativ cu cele care implică schimbări complexe de guvernanță, cum ar fi evaluarea eficienței consiliilor de administrație sau politica de remunerare. De asemenea, emitentii din categoria Premium raportează un nivel de conformare superior față de companiile din categoria Standard, în special în ceea ce privește managementul riscurilor, unde gradul de conformare ajunge la 90,8% pentru companiile Premium, față de 60,6% pentru cele din categoria Standard.

Victoria Zinchuk, directorul BERD pentru România, a subliniat importanța monitorizării periodice a guvernanței corporative pentru transformarea standardelor în performanță și încredere din partea investitorilor. Remus Vulpescu, directorul general al BVB, a adăugat că raportul oferă o imagine clară asupra aplicării noii versiuni a Codului de către companiile listate, evidențiind atât progresele, cât și zonele ce necesită îmbunătățiri. În perioada următoare, BVB intenționează să îmbunătățească calitatea declarațiilor „Aplici sau Explici” și să sprijine companiile în implementarea aspectelor complexe de guvernanță.

Începând cu data de 1 iulie 2026, salariul minim brut pe economie va înregistra o majorare semnificativă, ajungând la 4.325 de lei. Această nouă valoare reprezintă o creștere de 275 de lei brut față de nivelul anterior de 4.050 de lei, echivalând cu un procent de aproximativ 6,8%, relateaza puterea.ro. Modificarea va avea un impact direct asupra veniturilor nete lunare ale angajaților remunerați la nivelul minim, care se estimează că vor primi în plus circa 125 de lei lunar. Pentru un program de lucru standard, noul salariu minim brut implică un tarif orar de 25,949 lei, calculat pe baza unei medii lunare de 166,667 ore.

Pe lângă creșterea veniturilor brute, modificările legislative aduc și ajustări în ceea ce privește suma netaxabilă din salariu. Astfel, începând cu 1 iulie 2026 și până la sfârșitul anului, suma pentru care nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale va scădea la 200 de lei lunar, față de 300 de lei cât a fost valabilă în prima jumătate a anului. Această facilitate fiscală se aplică pentru venituri brute lunare de până la 4.600 de lei, plafon care include și anumite beneficii precum tichetele de masă sau voucherele de vacanță.

Majorarea salariului minim brut influențează și pragurile utilizate pentru calculul contribuțiilor sociale datorate de persoanele fizice care obțin venituri din activități independente, chirii, dividende sau alte surse. Aceste praguri, stabilite în multipli ai salariului minim brut (6, 12, 24 și 72 de salarii minime), sunt esențiale pentru determinarea obligațiilor fiscale, în special în cazul veniturilor extrasalariale. De exemplu, 6 salarii minime brute înseamnă 25.950 de lei, iar 72 de salarii minime brute ajung la 311.400 de lei.

De asemenea, modificarea salariului minim are un impact direct asupra costului contractelor de asigurare socială încheiate cu casa de pensii, utilizate pentru completarea stagiului de cotizare. Începând cu 1 iulie 2026, contribuția lunară pentru un asigurat la nivelul minim de 4.325 de lei va fi de aproximativ 1.081 de lei. Această ajustare reflectă creșterea valorii veniturilor luate în calcul pentru pensie.

Creșterea salariului minim brut nu se rezumă doar la beneficiul direct pentru angajații remunerați la acest nivel, ci generează efecte extinse în diverse zone economice și fiscale. Pentru angajatori, implică o recalculare a costurilor salariale și a obligațiilor aferente, iar pentru contribuabilii cu venituri extrasalariale, necesită o reevaluare a încadrării în noile plafoane fiscale. Astfel, modificarea aduce o serie de ajustări necesare pentru conformarea cu noile reglementări în vigoare.

Fenomenul „gig economy” câștigă teren în România, transformându-se dintr-o simplă tendință digitală într-o realitate economică. Tot mai mulți români apelează la acest model de muncă, nu doar ca la o alternativă, ci ca la o soluție viabilă pentru completarea veniturilor, relateaza g4media.ro. Această evoluție reflectă o piață a muncii în continuă schimbare, unde flexibilitatea și posibilitatea de a genera câștiguri suplimentare devin prioritare pentru o parte semnificativă a forței de muncă.

Principalul motor din spatele creșterii „gig economy” în România pare a fi nevoia de venituri suplimentare. Mulți profesioniști caută activități care să le permită să lucreze în paralel cu jobul principal, oferindu-le astfel o mai mare siguranță financiară. Platformele digitale joacă un rol crucial în acest sens, facilitând conectarea între cei care oferă servicii și cei care le caută, creând un ecosistem propice pentru munca flexibilă și diversificată.

Analizele recente indică faptul că „gig economy” nu este doar o modă trecătoare, ci un fenomen cu impact real asupra pieței muncii din România. Acesta oferă oportunități pentru o gamă largă de activități, de la livrări și transport, la servicii creative și de consultanță. Flexibilitatea programului și posibilitatea de a alege proiectele sunt avantaje majore pentru cei care optează pentru acest tip de colaborare, adaptându-se astfel la un nou ritm al muncii.

Deși „gig economy” oferă avantaje clare în ceea ce privește flexibilitatea și potențialul de câștig, rămâne de văzut dacă va deveni o soluție pe termen lung pentru piața muncii din România sau dacă va rămâne o opțiune temporară pentru mulți. Contextul economic actual și transformările digitale rapide sugerează însă că acest model de activitate va continua să se dezvolte și să influențeze modul în care românii își desfășoară activitatea profesională.

Începând de marți, 30 iunie, cetățenii Bulgariei nu mai pot schimba leva în euro fără comisioane la băncile comerciale și oficiile poștale participante. Această zi marchează finalul perioadei de conversie gratuită, urmând ca de la 1 iulie să fie percepute taxe pentru operațiunile de schimb valutar, relateaza romanialibera.ro.

Banca Națională a Bulgariei (BNB) rămâne singura instituție care va continua să ofere schimburi nelimitate și fără perceperea de comisioane. Această măsură vine în contextul în care aproximativ 93% din bancnotele și monedele aflate în circulație au fost deja retrase, însă aproape 2 miliarde de leva nu au fost încă convertite.

Poșta Bulgară va aplica noi reguli tarifare, introducând un comision de 6 euro pentru schimburile de până la 1.000 de leva și de 10 euro pentru tranzacțiile care depășesc 10.000 de leva. Băncile comerciale vor stabili propriile niveluri de comisioane, în funcție de politicile lor interne de tarifare, oferind astfel flexibilitate în stabilirea costurilor pentru clienți.

Administratorul unui oficiu poștal din satul Gradevo, Plamen Minchev, a subliniat că primele luni ale campaniei de schimb au fost cele mai aglomerate, în special ianuarie, februarie și martie. Deși în ultima săptămână au existat și sume mari schimbate, de 8.000-9.000 de leva, majoritatea operațiunilor au vizat valori de până la 1.000 de leva, inclusiv o creștere a numărului de persoane care aduc la schimb bancnote și monede cu valori mici.

Oficiile poștale participante vor continua să ofere serviciul de schimb valutar și după intrarea în vigoare a comisioanelor, în limita fondurilor disponibile. Plamen Minchev a precizat că, fără o cerere prealabilă, se pot schimba sume de până la 1.000 de leva, iar disponibilitatea este menținută constant, asigurând că turiștii sunt, de asemenea, bineveniți. Unele unități vor putea efectua schimburi de până la 10.000 de leva, în timp ce altele vor procesa tranzacții de maximum 1.000 de leva.

Autoritățile bulgare au anunțat, de asemenea, că pe parcursul întregii campanii de schimb valutar, nu au fost identificate bancnote false în regiunea Blagoevgrad, în ciuda volumului ridicat de operațiuni desfășurate.

Gestionarea eficientă a resurselor financiare reprezintă una dintre cele mai semnificative provocări, atât pentru antreprenori, cât și pentru publicul larg. Adesea, dificultățile financiare nu izvorăsc neapărat din insuficiența veniturilor, ci mai degrabă din modul în care sunt alese să fie cheltuite fondurile disponibile, relateaza zf.ro. Această perspectivă subliniază importanța deciziilor financiare conștiente.

În intervalul de vârstă cuprins între 20 și 30 de ani, mulți tineri tind să prioritizeze bucuria momentului, investind în experiențe și vacanțe din primii bani câștigați. Această abordare, deși aducătoare de satisfacții pe termen scurt, poate genera presiuni financiare pe termen lung. Vizualizarea constantă a stilurilor de viață aparent perfecte pe platforme precum Instagram sau TikTok poate amplifica sentimentul de insuficiență și dorința de a cheltui.

Drumul de la o situație financiară precară la construirea unei afaceri de succes, evaluată la un miliard de lei, poate părea desprins din filme. În realitate, însă, succesul este rezultatul unui cumul de factori: ani de muncă susținută, decizii strategice, depășirea greșelilor, curajul de a investi și un proces continuu de învățare. Această transformare necesită perseverență și adaptabilitate.

În cel mai recent episod al emisiunii „ZF Ce faci cu banii tăi?”, realizată cu sprijinul Băncii Transilvania și ca parte a programului FIT – Finanțe pe înțelesul Tuturor, au fost invitați doi tineri doctoranzi de la Academia de Studii Economice (ASE). Paula Puiu și Edi Dumitra au împărtășit experiențe legate de debutul carierei lor, mediul academic, primele joburi și strategiile de gestionare a bugetului lunar și a obligațiilor financiare.

Locuitorii din județul Timiș, inclusiv cei din Timișoara, vor resimți o creștere a costurilor pentru serviciile de apă și canalizare, începând cu data de 1 iulie 2026. Compania Aquatim a anunțat că această ajustare tarifară, care include rata inflației pentru perioada anterioară, este necesară pentru a acoperi costurile operaționale și investițiile în infrastructură, relateaza pressalert.ro.

Decizia de majorare a tarifelor, aprobată prin Hotărârea nr. 83/09.06.2026, respectă normele emise de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC). Noile prețuri vor fi aplicate în întreaga arie de operare a companiei și vor apărea pe facturile emise începând cu luna iulie a anului viitor. Această modificare vine după o perioadă lungă în care tarifele nu au mai fost ajustate, ultima majorare având loc la 1 ianuarie 2025.

Reprezentanții Aquatim subliniază că, chiar și după această creștere, apa furnizată prin rețeaua publică rămâne o resursă accesibilă, prețul unui litru de apă potabilă fiind estimat la aproximativ 0,009 lei. Această abordare urmărește să mențină serviciile la un nivel sustenabil, fără a impune un efort financiar disproporționat asupra gospodăriilor, conform declarațiilor companiei.

Creșterea tarifară este justificată de necesitatea asigurării resurselor financiare pentru modernizarea și extinderea infrastructurii de apă și canalizare din județ, precum și pentru cofinanțarea proiectelor europene. Aquatim derulează investiții semnificative, din care aproximativ 80% sunt fonduri europene nerambursabile, subliniind că fără acest sprijin, costurile ar fi fost mult mai mari.

Operatorul se confruntă și cu o scădere a finanțărilor externe disponibile pentru rețelele de utilități, ceea ce impune o contribuție mai mare din surse proprii pentru modernizări. De asemenea, Aquatim preia constant noi localități în aria sa de operare, necesitând extinderea infrastructurii și a personalului pentru a uniformiza standardele de calitate în tot județul.

Compania asigură că noua grilă de prețuri este în conformitate cu Planul de afaceri pentru perioada 2024-2029 și cu strategia tarifară fundamentată pe sustenabilitate, aprobată de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI). Această strategie, aplicată de peste 20 de ani, vizează susținerea dezvoltării infrastructurii, menținând tarifele sub pragul legislativ de suportabilitate.