Liderii Uniunii Europene se reunesc vineri pentru a discuta bugetul blocului comunitar pentru perioada 2028-2034, o propunere inițială privind cheltuielile și finanțarea acesteia generând deja critici din partea statelor membre, fie ele contribuitoare nete sau beneficiare, relateaza digi24.ro.
Bugetul UE, esențial pentru finanțarea tuturor politicilor blocului, de la sprijinirea agriculturii la egalizarea nivelului de trai și dezvoltarea tehnologică, este estimat la 2 trilioane de euro conform propunerii Comisiei Europene. În mod tradițional, țările mai bogate contribuie mai mult decât primesc, în timp ce statele mai sărace beneficiază de mai mulți bani decât varsă în buget.
Un prim compromis, elaborat de președinția cipriotă, a redus propunerea inițială cu 2%, însă această ajustare nu a fost pe placul tuturor. Unii consideră reducerea insuficientă, în timp ce alții o percep ca fiind prea mare. De asemenea, alocarea sporită pentru agricultură și politici de coeziune, în detrimentul cercetării și inovării, a nemulțumit țările preocupate de competiția internațională.
Țările de Jos, un contribuitor net, și-au exprimat dezamăgirea, considerând că bugetul se concentrează prea mult pe domenii tradiționale, neglijând noi provocări precum apărarea și modernizarea. Prim-ministrul olandez Rob Jetten a declarat că propunerea actuală „nu este deloc suficientă”.
Pe de altă parte, Spania, un beneficiar net, susține că bugetul este prea mic și că alocările pentru agricultură și coeziune ar trebui majorate pentru a compensa inflația. Premierul spaniol Pedro Sanchez a afirmat că propunerea este „chiar mai inadecvată decât cea propusă inițial de Comisia Europeană”.
Adoptarea bugetului necesită acordul unanim al tuturor statelor membre, un proces complex care, de obicei, se încheie cu șapte ani înainte de începerea perioadei de finanțare. Având în vedere alegerile programate în mai multe țări europene anul viitor, liderii UE ar dori să ajungă la un acord până la sfârșitul anului 2026, pentru a evita ca negocierile să devină ostatici ai campaniilor electorale.
Pentru a reduce presiunea asupra contribuțiilor naționale și a menține ambițiile de cheltuieli, liderii UE caută noi surse de venituri care să nu provină direct din trezoreriile naționale. Printre opțiunile discutate se numără o parte din veniturile din vânzarea permiselor de emisii de CO₂, o taxă pe mărfurile importate din țări cu politici climatice mai puțin stricte, o taxă pe deșeurile electronice, accize pe tutun, o contribuție din partea marilor companii, o taxă pe averea extremă, pe servicii digitale, jocuri de noroc online și câștiguri din criptoactive.
Deși este puțin probabil ca vineri să se ia decizii finale privind noile surse de venit, liderii își vor exprima preferințele pentru a ghida viitoarea președinție irlandeză în elaborarea unei noi propuneri de compromis în luna octombrie.