Pe 21 iunie 2026, la ora 11:24, România va marca solstițiul de vară, evenimentul astronomic ce anunță oficial debutul sezonului estival în emisfera nordică. Acest fenomen aduce cu sine cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte din an, Soarele atingând cea mai înaltă poziție pe bolta cerească, relateaza digi24.ro. Ulterior acestui moment, durata zilelor va începe să scadă treptat, în timp ce nopțile vor deveni progresiv mai lungi, până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie.
În țara noastră, solstițiul de vară din 2026 va oferi aproximativ 15 ore și 32 de minute de lumină naturală, reprezentând intervalul maxim dintre răsărit și apus. Soarele va atinge, de asemenea, cea mai mare altitudine pe cer pentru latitudinea României, ridicându-se la circa 67°52′ deasupra orizontului. Această poziționare solară explică durata extinsă a zilei și intensitatea sporită a radiației solare specifice începutului verii astronomice.
Fenomenul solstițiului de vară, care marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică, are loc anual în jurul datei de 21 iunie. În 2026, momentul exact al solstițiului va fi la ora 11:24, ora României. La acest apogeu, Soarele se va afla la 23°27′ nord de ecuatorul ceresc, deasupra Tropicului Racului, conform explicațiilor Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București.
Termenul „solstițiu” provine din latinescul „solstitium”, însemnând „Soarele stă”. Această denumire reflectă percepția că astrul își încetinește pentru scurt timp mișcarea aparentă pe bolta cerească înainte de a-și schimba direcția. Fenomenul este determinat de mișcările Pământului, incluzând rotația sa în jurul axei și revoluția în jurul Soarelui, precum și de înclinația axei terestre de 66°33′ față de planul orbitei.
De-a lungul istoriei, solstițiul de vară a fost un eveniment important în multe culturi, fiind asociat cu simboluri ale luminii, prosperității și reînnoirii. Numeroase civilizații au celebrat acest moment prin ceremonii și obiceiuri menite să marcheze apogeul puterii solare și începutul unei perioade considerate fertile pentru recolte și fertilitate.
Solstițiul de vară influențează și durata crepusculului, perioada de lumină difuză dintre apus și lăsarea întunericului, respectiv dintre sfârșitul nopții și răsărit. La latitudinile nordice, acest efect este mai pronunțat, putând genera fenomenul cunoscut sub denumirea de „nopți albe”, când cerul rămâne luminat pe parcursul întregii nopți, iar întunericul devine aproape imperceptibil.