Autor: admin

Un studiu recent realizat de Centrul de Formare APSAP relevă o realitate economică îngrijorătoare: majoritatea românilor resimt că efortul lor profesional este dedicat preponderent acoperirii obligațiilor financiare, lăsând tot mai puțin spațiu pentru îmbunătățirea nivelului de trai, relateaza adevarul.ro.

Datele cercetării, desfășurate între august 2025 și iunie 2026, indică faptul că românii se confruntă cu un cumul de factori care le-au afectat puterea de cumpărare. Creșterea prețurilor la energie, combustibili și alimente, alături de majorarea costurilor locuirii și extinderea povării fiscale, au modificat radical percepția asupra stabilității financiare.

Nemulțumirea populației nu provine doar din nivelul taxelor, ci și din sentimentul că efortul financiar depus nu se traduce în servicii publice mai bune sau o calitate a vieții vizibil îmbunătățită. Creșterea TVA la 21% și scumpirile succesive au amplificat această stare de oboseală economică, mulți perceputând fiecare modificare legislativă ca pe un cost suplimentar.

Studiul subliniază o ruptură profundă între contribuabil și sistemul fiscal, neîncrederea consolidându-se de la an la an. Nu mai puțin de 81,7% dintre respondenți consideră impozitarea din România excesivă, iar doar 20,2% cred că politicile fiscale actuale sunt direcționate corect.

Situația financiară a gospodăriilor este, de asemenea, alarmantă: aproape 40% dintre respondenți au fost nevoiți să își consume economiile în ultimul an, iar peste 15% au rămas complet fără rezerve. Această vulnerabilitate financiară este accentuată de faptul că dificultățile nu mai vizează doar persoanele cu venituri mici, ci și clasa de mijloc.

În plus, 71,9% dintre respondenți consideră că instituțiile statului nu încurajează suficient mediul privat și dezvoltarea economică. Percepția că statul este mai preocupat de colectarea veniturilor decât de sprijinirea mediului de afaceri contribuie la frustrarea generală.

Studiul APSAP concluzionează că, pentru mulți români, povara fiscală a devenit o apăsare zilnică, iar formarea profesională este văzută tot mai mult ca o formă de protecție într-o economie instabilă. Sentimentul dominant este că, în loc să avanseze, o parte importantă a populației se concentrează pe supraviețuirea financiară de la o lună la alta.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat vineri că Rusia ar putea intensifica atacurile cu rachete și drone împotriva Ucrainei, pe măsură ce președintele rus Vladimir Putin își pierde din putere. Liderul de la Kiev a îndemnat cetățenii să respecte măsurile de siguranță și să se adăpostească în timpul raidurilor aeriene, relateaza digi24.ro.

„Putin devine din ce în ce mai slab. Se slăbește din punct de vedere politic, pe câmpul de luptă și fizic”, a declarat Zelenski, subliniind că tocmai această slăbiciune ar putea determina o escaladare a atacurilor rusești. „De aceea, este posibil ca el să intensifice atacurile împotriva noastră, împotriva poporului nostru, cu rachete și drone. Vă rog să vă adăpostiți în adăposturi. Vă rog din suflet”.

Zelenski a mai afirmat că aliații Ucrainei recunosc falsitatea declarațiilor lui Putin privind dorința de pace și că Rusia continuă să urmărească o escaladare militară. „Putin vrea ca totul în jurul nostru să ardă, iar el este un nebun – partenerii noștri simt asta”, a adăugat președintele ucrainean.

În ciuda tensiunilor, Ucraina rămâne deschisă la negocieri menite să ducă la instaurarea păcii. Zelenski a subliniat importanța sprijinului internațional, menționând că ultima reuniune în formatul Ramstein a adus rezultate semnificative pentru apărarea aeriană a Ucrainei. Nouă țări și-au confirmat participarea la inițiativa PURL, care finanțează achiziționarea de rachete și interceptoare Patriot, cu angajamente ce depășesc 1 miliard de dolari.

De asemenea, președintele ucrainean a cerut Uniunii Europene să se implice pe deplin în sprijinirea Ucrainei, inclusiv prin sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, confiscarea activelor rusești și finanțarea țării, fără excepții. „Europa trebuie să se implice pe deplin pentru ca Ucraina să aibă o poziție puternică”, a declarat Zelenski.

Aceste declarații vin la o zi după ce drone ucrainene au lovit rafinăria de petrol din Kapotnia, de lângă Moscova, pentru a doua oară într-o săptămână. Atacul a fost descris de presa rusă drept unul dintre cele mai ample bombardamente asupra capitalei ruse din ultimii ani. Ca răspuns, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova va continua atacurile la scară largă împotriva țintelor pe care Rusia le consideră susținătoare ale capacităților militare ucrainene.

Capitala rusă Moscova a fost ținta unui nou atac cu drone, a anunțat primarul Serghei Sobianin. Acesta a declarat că sistemele de apărare antiaeriană au reușit să doboare 35 de aparate de zbor fără pilot într-un interval de aproximativ o oră.

„La locul prăbușirii resturilor lucrează specialiști ai serviciilor de urgență”, a precizat Sobianin pe canalul său de Telegram, indicând că operațiunile de securitate sunt în desfășurare, relateaza digi24.ro.

Acest incident survine la scurt timp după un alt atac masiv, petrecut în noaptea de 18 iunie, când Forțele Armate ale Ucrainei au lansat aproape 200 de drone asupra Moscovei și a regiunii înconjurătoare. Atunci, atacul a fost considerat cel mai amplu de la începutul conflictului pe scară largă.

În urma raidului din 18 iunie, au fost raportate incendii la rafinăria din Kapotna și la două centre comerciale mari. De asemenea, 17 persoane au fost rănite, inclusiv un copil care, din păcate, a decedat ulterior din cauza leziunilor suferite. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat aceste informații, adăugând că se iau măsuri pentru remedierea consecințelor.

Peskov a subliniat că, deși atacurile cu drone ucrainene „continuă, într-adevăr”, sistemele de apărare antiaeriană „înregistrează performanțe ridicate, indiferent de circumstanțe”. El a menționat că, în timpul raidului de joi, aproape 200 de drone au fost doborâte „la apropierea” de capitală, stabilind un nou record.

Cu toate acestea, analistul militar Ian Matveev a atras atenția asupra unor probleme în eficiența sistemelor antiaeriene, menționând că acestea, inclusiv cele portabile amplasate chiar în oraș, au ratat adesea țintele. Una dintre aceste ratări a contribuit la explozia unui rezervor de petrol la rafinăria din Kapotna (MNPZ).

Tristan Tate și una dintre femeile implicate în dosarul fraților Tate au fost trimiși în judecată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Noul dosar este desprins dintr-o investigație anterioară, care a fost restituită parchetului în 2024, relateaza digi24.ro.

Acest caz vizează infracțiuni comise în anul 2021, respectiv lovire sau alte violențe și acces ilegal la un sistem informatic. Faptele au avut loc în legătură cu una dintre victimele fraților Tate.

Dosarul, trimis joi spre judecată la Tribunalul Ilfov, provine din dosarul principal care i-a vizat pe frații Tate și care a fost restituit de judecători procurorilor DIICOT la sfârșitul anului trecut. Procurorii susțin că Georgiana Naghel, una dintre complicele fraților Tate, a accesat în 2021 un dispozitiv electronic al unei victime. Ulterior, aceasta a postat pe rețelele de socializare materiale compromițătoare cu victima.

Motivul invocat de procurori pentru aceste acțiuni este răzbunarea, după ce victima ar fi refuzat să mai producă materiale cu caracter pornografic și ar fi solicitat să părăsească imobilul fraților Tate. DIICOT precizează că, la momentul respectiv, victima a fost și lovită.

DIICOT continuă cercetările în cazul fraților Tate. Recent, în urmă cu două zile, anchetatorii au extins cercetările în cazul lui Andrew Tate, acuzându-l de trafic de persoane și spălare de bani.

Dosarul inițial, întocmit de DIICOT, îi viza pe Andrew și Tristan Tate, alături de Georgiana Naghel și Luana Radu, acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și viol. Acest dosar a fost restituit parchetului la finalul anului 2024.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat vineri că premierul italian Giorgia Meloni l-a „implorat” să facă o fotografie cu el la summitul G7 desfășurat săptămâna aceasta. Informația a fost preluată de agenția de presă ANSA, citată de Agerpres, relateaza digi24.ro.

În replică, șefa Guvernului italian a calificat afirmația lui Trump drept „complet falsă” și și-a exprimat uimirea față de comportamentul președintelui american față de aliați. Giorgia Meloni a subliniat că nici Italia, nici ea personal nu imploră niciodată și a regretat lipsa de hotărâre a lui Trump față de dușmanii Occidentului.

Declarațiile lui Donald Trump au survenit în cadrul unui interviu acordat postului La7, unde a afirmat că Meloni și-a dorit foarte mult o fotografie cu el, dar că el nu ar fi făcut-o dacă nu i-ar fi fost milă de ea. Trump a sugerat că Meloni ar fi fericită că a vorbit cu el, deși el nu considera că avea de ce să discute cu ea.

Ca urmare a afirmațiilor lui Trump, vicepremierul și ministrul de Externe italian, Antonio Tajani, și-a anulat o vizită planificată în Statele Unite. Tajani a transmis pe platforma X că „vorbele grele și jignitoare” ale lui Trump la adresa premierului Meloni ofensează întreaga Italie.

Potrivit informațiilor, relația dintre Meloni și Trump a fost una bună, lidera italiană fiind singurul oficial european invitat la ceremonia de învestitură a republicanului anul trecut. Totuși, situația s-a schimbat ulterior, în contextul unor divergențe politice, inclusiv refuzul Italiei de a permite SUA să folosească o bază aeriană din Sicilia pentru raiduri în timpul unui război.

În cadrul summitului G7, Trump a declarat că s-a simțit „abandonat” de Meloni într-un schimb de replici la care au participat și președintele Consiliului European, Antonio Costa, și cancelarul german Friedrich Merz. Când a fost întrebat dacă cei doi s-au împăcat, Meloni a răspuns că au fost „întotdeauna prieteni”, în timp ce Trump a replicat ironic: „Am fost abandonat”.

Președintele Donald Trump a negat ferm implicarea Statelor Unite în finanțarea unui fond de 300 de miliarde de dolari destinat reconstrucției economice a Iranului, în urma unui memorandum de înțelegere semnat recent. Trump a criticat, de asemenea, fostul președinte Barack Obama pentru o plată de 1,7 miliarde de dolari către Teheran, considerată de Trump o „mită” pentru acordul nuclear din 2015, relateaza digi24.ro.

Memorandumul de înțelegere, semnat pe 17 iunie, a generat întrebări privind sursele de finanțare ale fondului iranian de reconstrucție. Deși Trump a insistat că nu vor fi folosiți dolari americani, nu a specificat cine va acoperi costurile, menționând doar că „oamenii pot decide să facă asta, dar asta depinde de ei”. El a calificat ulterior informațiile despre o posibilă plată de 300 de miliarde de dolari către Iran din partea SUA drept „știri false”.

Conform textului memorandumului, SUA și partenerii săi din Orientul Mijlociu ar urma să elaboreze un plan de cel puțin 300 de miliarde de dolari pentru reconstrucția și dezvoltarea economică a Iranului. În schimb, SUA ar ridica sancțiunile împotriva Iranului și ar dezgheța activele țării, cu condiția respectării angajamentelor de a nu dezvolta arme nucleare și de a elimina uraniul puternic îmbogățit, într-un acord final ce ar urma să fie încheiat în 60 de zile.

Vicepreședintele JD Vance a reafirmat poziția administrației, declarând că Statele Unite nu vor contribui financiar și că beneficiile economice, inclusiv ridicarea sancțiunilor, vor fi condiționate de îndeplinirea obligațiilor de către Iran. Vance a sugerat că investitori privați și țări vecine Iranului ar putea fi sursele de finanțare, menționând Emiratele Arabe Unite ca un posibil exemplu.

Cu toate acestea, un raport Reuters, citând o sursă anonimă, indică faptul că peste jumătate din fondul de 300 de miliarde de dolari a fost deja angajat și va fi acoperit în întregime din fonduri private. Companii din SUA, state arabe din Golf, Asia, America de Sud și Africa s-ar fi angajat să ofere finanțare, administrația considerând fondul un vehicul de investiții private, nu un program guvernamental.

Discuțiile privind sursele de finanțare sunt preliminare, deoarece Iranul trebuie mai întâi să accepte termenii nucleari într-un acord final. Trump a atacat anterior administrația Obama pentru o plată de 1,7 miliarde de dolari, rezultată dintr-o dispută juridică veche, și pentru dezghețarea a aproximativ 50 de miliarde de dolari din conturile iraniene, acuzații respinse de administrația Obama ca fiind nefondate.

Liderii Uniunii Europene se reunesc vineri pentru a discuta bugetul blocului comunitar pentru perioada 2028-2034, o propunere inițială privind cheltuielile și finanțarea acesteia generând deja critici din partea statelor membre, fie ele contribuitoare nete sau beneficiare, relateaza digi24.ro.

Bugetul UE, esențial pentru finanțarea tuturor politicilor blocului, de la sprijinirea agriculturii la egalizarea nivelului de trai și dezvoltarea tehnologică, este estimat la 2 trilioane de euro conform propunerii Comisiei Europene. În mod tradițional, țările mai bogate contribuie mai mult decât primesc, în timp ce statele mai sărace beneficiază de mai mulți bani decât varsă în buget.

Un prim compromis, elaborat de președinția cipriotă, a redus propunerea inițială cu 2%, însă această ajustare nu a fost pe placul tuturor. Unii consideră reducerea insuficientă, în timp ce alții o percep ca fiind prea mare. De asemenea, alocarea sporită pentru agricultură și politici de coeziune, în detrimentul cercetării și inovării, a nemulțumit țările preocupate de competiția internațională.

Țările de Jos, un contribuitor net, și-au exprimat dezamăgirea, considerând că bugetul se concentrează prea mult pe domenii tradiționale, neglijând noi provocări precum apărarea și modernizarea. Prim-ministrul olandez Rob Jetten a declarat că propunerea actuală „nu este deloc suficientă”.

Pe de altă parte, Spania, un beneficiar net, susține că bugetul este prea mic și că alocările pentru agricultură și coeziune ar trebui majorate pentru a compensa inflația. Premierul spaniol Pedro Sanchez a afirmat că propunerea este „chiar mai inadecvată decât cea propusă inițial de Comisia Europeană”.

Adoptarea bugetului necesită acordul unanim al tuturor statelor membre, un proces complex care, de obicei, se încheie cu șapte ani înainte de începerea perioadei de finanțare. Având în vedere alegerile programate în mai multe țări europene anul viitor, liderii UE ar dori să ajungă la un acord până la sfârșitul anului 2026, pentru a evita ca negocierile să devină ostatici ai campaniilor electorale.

Pentru a reduce presiunea asupra contribuțiilor naționale și a menține ambițiile de cheltuieli, liderii UE caută noi surse de venituri care să nu provină direct din trezoreriile naționale. Printre opțiunile discutate se numără o parte din veniturile din vânzarea permiselor de emisii de CO₂, o taxă pe mărfurile importate din țări cu politici climatice mai puțin stricte, o taxă pe deșeurile electronice, accize pe tutun, o contribuție din partea marilor companii, o taxă pe averea extremă, pe servicii digitale, jocuri de noroc online și câștiguri din criptoactive.

Deși este puțin probabil ca vineri să se ia decizii finale privind noile surse de venit, liderii își vor exprima preferințele pentru a ghida viitoarea președinție irlandeză în elaborarea unei noi propuneri de compromis în luna octombrie.

Dominic Fritz va rămâne președintele Uniunii Salvați România (USR) cel puțin până în anul 2029, mandatul său fiind validat prin vot universal de către toți membrii partidului. Anunțul a fost făcut vineri de Irineu Darău, președintele USR Brașov, care a subliniat că edilul Timișoarei a reușit să unească formațiunea politică și să o transforme în bine în doar un an de mandat, relateaza digi24.ro.

Potrivit lui Darău, succesul lui Fritz a determinat „sistemul” să se sperie, existând riscul ca acesta să încerce să-l „pună talpă oricând și oricum”. „Nu ne vom lăsa intimidați de nimeni și de nimic! Vom continua pe linia curajului și vom susține reforma profundă a statului”, a declarat Irineu Darău într-o postare pe rețelele sociale, adăugând că USR va merge „până la capăt pe calea corectitudinii” pentru a transforma viitorul României.

Reacția vine în contextul deciziei definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de joi, prin care a fost confirmat un raport al Agenției Naționale de Integritate (ANI). Raportul ANI îl găsea pe Dominic Fritz în conflict de interese administrativ.

În urma publicării sentinței ICCJ, Dominic Fritz a anunțat că își va continua activitatea politică și administrativă în funcția de primar al Timișoarei. Pentru a-și reconfirma sprijinul politic necesar exercitării funcției de președinte al partidului, Fritz va solicita un vot de încredere în Biroul Național al USR, dar și la Congresul formațiunii, programat în luna octombrie.

Dominic Fritz a preluat conducerea USR și a fost lăudat pentru echipa „redutabilă” pe care a format-o la Timișoara și pentru transformarea orașului în doar câțiva ani. Unirea partidului și îmbunătățirea sa în primul an de președinție sunt considerate motivele pentru care „sistemul” ar fi speriat.

România continuă să fie o destinație atractivă pentru mii de muncitori din țări precum Nepal, Sri Lanka și India, atrași în principal de diferențele salariale semnificative față de țările lor de origine. Această migrație a forței de muncă vine pe fondul unui deficit cronic de personal în sectoare esențiale ale economiei românești, unde angajatorii se confruntă cu dificultăți tot mai mari în ocuparea posturilor vacante, relateaza adevarul.ro.

Situația pieței muncii din România în 2026 este una paradoxală, cu unele companii în proces de restructurare, în timp ce altele luptă să găsească angajați. Sectoarele cele mai afectate de lipsa de personal includ construcțiile, producția, logistica, transporturile, retailul și HoReCa. Ca răspuns, angajatorii români apelează tot mai frecvent la muncitori din afara Uniunii Europene, cererea pentru aceștia crescând de trei până la patru ori în ultimii doi ani.

Diferențele salariale sunt factorul determinant. În România, salariul minim net este de aproximativ 575 de euro, iar cel mediu depășește 1.000 de euro lunar. Comparativ, în Nepal, salariul minim este între 110-120 de euro, iar cel mediu între 220-290 de euro. În Sri Lanka, salariile variază între 80-90 de euro minim și 280-380 de euro mediu, iar în India, între 100-150 de euro minim și 320-430 de euro mediu. Astfel, veniturile în România sunt de două până la patru ori mai mari.

Ofertele salariale pentru lucrătorii străini în România încep de la 2.700-3.500 de lei net pentru muncitori necalificați și operatori. În construcții și producție, salariile pot ajunge la 4.500-5.000 de lei net, iar pentru șoferii profesioniști, acestea pot depăși 5.000-10.000 de lei net lunar, incluzând diurna și beneficiile specifice activității.

Pe lângă salariu, mulți angajatori oferă suport pentru cazare și alte beneficii, sporind atractivitatea pieței românești. Legislația recentă, precum OUG 32/2026, aduce noi reguli pentru recrutarea internațională, obligând companiile la o gestionare mai structurată și transparentă a procesului, dar confirmă dependența economiei de forța de muncă externă.

Statul român a aprobat pentru 2026 un contingent de 90.000 de muncitori străini non-UE, cu cele mai mari nevoi în ocupațiile operaționale. Printre profesiile căutate se numără curieri, manipulanți de marfă, muncitori în construcții, șoferi și ajutor bucătar. Noile reglementări impun o listă oficială a ocupațiilor deficitare, înregistrarea angajatorilor într-o platformă națională și verificări mai stricte, asigurând o plată complet trasabilă și obligații sporite privind integrarea lucrătorilor.

Deficitul de personal este acut în transporturi, unde se estimează o lipsă de aproximativ 70.000 de șoferi profesioniști de camion. Pentru a acoperi această nevoie, companiile apelează la șoferi din Asia, în special din India și Filipine, unde costurile de recrutare pot ajunge la mii de euro per candidat. Acești șoferi sunt apreciați pentru experiența internațională, disciplina și disponibilitatea pentru muncă pe termen lung, contribuind la menținerea continuității operaționale a companiilor.

Partidul Social Democrat (PSD) a solicitat joi, printr-un comunicat de presă, ca Partidul Național Liberal (PNL) să retragă imediat sprijinul politic acordat primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, după ce acesta a fost pus sub acuzare de către Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru fapte de corupție, respectiv luare de mită, relateaza digi24.ro.

Social-democrații îi cer, de asemenea, primarului general să renunțe la funcție, argumentând că acest lucru este necesar pentru a nu afecta imaginea instituției pe care o reprezintă. PSD susține că principiile de integritate, pe care PNL le-a cerut în trecut altor partide, trebuie să fie general valabile și aplicate și de liberali.

„Conducerea PNL trebuie să dispună de urgență suspendarea acestuia din toate funcțiile deținute în partid și să-i retragă sprijinul politic pentru exercitarea funcției de primar general al Capitalei”, se arată în comunicatul PSD, referitor la punerea sub control judiciar a lui Ciprian Ciucu.

PSD îi cere explicit primarului general să facă „pasul în spate” din funcția publică, așa cum pretindea altora aflați în situații similare, pentru ca faptele de corupție să nu afecteze imaginea instituției. De asemenea, partidul amintește de propaganda anti-corupție a PNL și cere ca liberalii și Ciprian Ciucu să respecte anumite principii.

Printre acestea se numără abținerea de la comentarii privind deciziile magistraților, neinvocarea prezumției de nevinovăție pentru a justifica menținerea în funcții publice și inversarea sarcinii probei, solicitând lui Ciucu să-și demonstreze singur nevinovăția. PSD sugerează chiar proteste din partea bucureștenilor dacă Ciucu nu demisionează.

DNA a emis un comunicat în care detaliază acuzațiile de luare de mită aduse lui Ciprian Ciucu, fapte comise pe când acesta ocupa funcția de primar al Sectorului 6. Primarul Capitalei a fost plasat sub control judiciar, în timp ce alte persoane implicate în dosar au fost arestate preventiv. Dosarul în care este cercetat Ciucu a fost disjuns dintr-o investigație privind obținerea de autorizații pentru jocuri de noroc.